Specialiştii vitivinicoli consideră că subvenţiile în ramură trebuie să fie acordate producătorilor orientaţi spre export

Specialiştii vitivinicoli consideră că subvenţiile în ramură trebuie să fie acordate producătorilor orientaţi spre export şi nu altor categorii de producători, cum se procedează în prezent, notează Info-Prim Neo. Potrvit lui Nicolae Taran, vicedirector general al Agenţiei Moldova-Vin, în domeniul viticulturii se acordă subvenţii pentru înfiinţarea noilor plantaţii vinicole din fondul de revitalizare. Dar acest fond, spre deosebire de fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, nu se formează pe baza alocaţiilor din bugetul de stat, ci pe baza taxelor de la export, plătite de companiile vinicole. Practica actuală de acordare a subvenţiilor descurajează exportatorii şi de aceea ea trebuie modificată. Nicolae Taran spune că dacă în anul trecut taxele de la export, plătite de companii, acopereau 80 la sută din mijloacele fondului de revitalizare, acum când exporturile de vinuri s-au redus cu peste 30 la sută, taxele respective acoperă doar 50 la sută din fond. Au intervenit schimbări şi în structura subvenţiilor acordate din acest fond. Dacă mai înainte firmelor mari, gen Bostovan, Purcari, Lion Griş, Vinăria din Vale le reveneau 70 la sută din toate subvenţiile alocate, astăzi circa 80 la sută sunt acordate gospodăriilor ţărăneşti şi fermierilor mici. Companiile mari, practic, au încetat să mai planteze vii. Iar gospodăriile ţărăneşti (fermier) sădesc, în principal, soiuri de masă. „Este bine că gospodăriile mici se orientează la plantarea soiurilor de masă înalt productive. Dar şi aici trebuie să avem un discernământ, pentru că peste 4-5 ani n-o să avem ce face cu aceşti struguri de masă. În afară de aceasta, firmele mari sunt supărate că ele plătesc taxe în fondul de revitalizare, dar subvenţiile se duc către producătorii mici, care înfiinţează plantaţii noi de viţă de vie de soiuri de masă şi nu de soiuri tehnice, pentru industria vinicolă”, a specificat Taran. Potrivit afirmaţiilor sale, subvenţiile de 25 mii lei care se acordă pentru înfiinţarea unui hectar de viţă de vie de soiuri tehnice şi 40 mii lei pentru un hectar de soiuri de masă acoperă doar a 5-a parte din cheltuielile necesare până la intrarea în rod a viţei de vie. La momentul actual sunt înregistrate o mulţime de cazuri, când, după 2-3 ani, plantaţiile înfiinţate sunt părăsite din lipsă de finanţe. „Luând în considerare această situaţie, Agenţia Moldova-Vin a propus o modificare în Legea viei şi vinului potrivit căreia subvenţiile acordate urmează să acopere cheltuielile până la momentul când viile încep să rodească. E vorba de circa 100 mii lei la hectar. Este posibil de adunat aceste mijloace, dacă fondul de revitalizare va fi format nu doar din taxele exportatorilor de vinuri, dar din taxele plătite de toţi agenţii economici, care activiză în ramura de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, adică şi producătorii de bere, şi de spirt, şi de lichioruri, precum şi cei care comercializează aceste băuturi. Asemenea experienţă există în multe ţări şi este una firească. De exemplu, în Ucraina, toţi agenţii economici, care produc şi comercializează băuturi alcoolice, achită în acest fond 1% din suma ce constituie cifra anuală de afaceri a întreprinderii respective”, a subliniat Taran. Vicedirectorul Agenţiei Moldova-Vin a mai abordat o problemă,foarte importantă, în viziunea sa. „Actualmente, acordăm subvenţii tuturor agenţilor economici, care prezintă setul de documente ce confirmă că au plantat un număr anumit de hectare şi că procentul de prindere a butaşilor a fost de nu mai puţin de 90%. Noi am elaborat un proiect de strategie de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne şi în ce priveşte soirile de struguri de masă, şi în ce priveşte soiurile tehnice, pornind de la cerinţele pieţei” Potrivit lui, actualmente există un decalaj substanţial între cerere şi ofertă în acest domeniu. „Astfel, suprafeţele de soiul de masă „Moldova” acoperă peste 70 la sută din total, iar segmentul de piaţă pe care e solicitat acest soi este îngust. Iar soiuri tehnice autohtone, practic, nu avem, doar ceva suprafeţe de Fetească, ceva suprafeţe de Rară-Neagră şi atât. Sperăm că Parlamentul nou va aproba acest proiect de strategie, care ne-ar permite să cultivăm soiuri de struguri tehnice şi să producem vinuri specifice meleagului nostru, cu denumiri de origine, care sunt solicitate pe piaţa mondială. Şi înfiinţarea unor asemenea plantaţii de vii trebuie să fie subvenţionată în primul rînd”, a conchis Nicolae Taran.