Cel mai mare beneficiar al bunurilor imobile înstrăinate, care aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor, a fost Ilan Șor și doar ocazional apare o companie a lui Vlad Plahotniuc, a anunțat Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, în cadrul unui briefing de presă. Raportul conține peste 4 mii de pagini, iar la acest document s-a lucrat mai bine de un an, transmite IPN.
„Avem proprietăți care aparțineau sindicatelor, care au fost folosite în gajare, pentru a scoate bani atât din Banca Socială, cât și trebuie să stabilim legătură cu scoaterea banilor și din Banca de Economii, atunci când a avut loc fraudarea bancară. Astfel, bunurile sindicatelor au fost folosite și în acest proces de scoatere a lichidităților din băncile care au fost falimentate”, a menționat Lilian Carp.
Comisia a angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare înstrăinatate este de circa 1 miliard de lei
„Comisia a mai constatat și care sunt grupurile afiliate în acest „carusel” de înstrăinare a bunurilor din contul sindicatelor. Grupul de companii afiliate a lui Ilan Șor a devenit cel mai mare beneficiar al celor mai valoroase bunuri ale sindicatelor. Având în vedere că, după obținerea de către Ilan Șor a bunurilor de la CNSM, în acestea nu au fost investite surse pentru modernizare sau reparații capitale, scopul urmărit de acesta a fost de a le utiliza în calitate de gaj pentru obținerea frauduloasă a unor credite”, a notat Lilian Carp.
Conform informațiilor operative, obținute de comisia de anchetă de la Serviciul de Informații și Securitate, dar și alte instituții de stat, acest lucru a putut avea loc datorită faptului că a existat o relație de interese dintre Ilan Șor cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Buza.
„De exemplu, relații apropiate dintre fiul lui Oleg Budza, Stanislav Budza, și Ilan Șor, care în perioada 28.10.2003 până în 29.11.2014, când președinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Econimii a fost Ilan Șor, Stanislav Budza a exercitat funcția de membru al Consiliului de Administrare. Până la înstrăinarea, în anul 2010, a hotelului„Turist”, în cadrul ședinței CNSM din 28.08.2009, la inițiativa lui Oleg Budza, Comitetul Confederal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova și-a dat acordul cu privire la oferirea gajului imobilului pentru asigurarea contractelor de credit companiei afiliate lui Ilan Șor, contractate de la Banca Socială. În cadrul ședinței respective, Oleg Budza a fost împuternicit și cu dreptul de a semna contractul de gaj a imobilului”, a spus Lilian Carp.
Un alt membru al comisiei de anchetă, Vasile Năstase, a subliniat că raportul este un rechizitoriu pentru procurori. „Membrii comisiei de anchetă se adresează procurorului general, Stoianoglo, să ia raportul și să-l transforme în rechizitoriu de procuratură, pentru că lucrurile sunt foarte și foarte grave și să ducă acest dosar până la capăt”, a atenționat Vasile Năstase. Potrivit lui Vasile Năstase, susținătorii lui Oleg Budza din sindicate nu au dorit să colaboreze cu comisia de anchetă. Iar președintele CNSM și-ar fi adunat susținătorii să le spună că acest raport nu ar însemna nimic și că la ei este totul curat. „La Centrul Național Anticorupție au fost deschise 14-15 cauze penale, dar toate au fost închise în baza mitei, în baza intervenției din afară, în baza politicului”, a menționat Vasile Năstase.
Conducerea CNSM îsi va anunța poziția la acest subiect astăzi, în cadrul unui briefing de presă.
