În luna decembrie 2017, au fost publicate două sondaje, ale căror rezultate confirmă tendințele pozitive ale vectorului european. Proporțiile acestor tendințe diferă simțitor, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Sondajul IMAS este dominat de un sentiment pro-european amplificat, iar rezultatele acestuia, observă Dionis Cenușa, sunt comparabile cu nivelul euro-optimismului înregistrat în Moldova în 2010, cu 2 ani până la scandalul vânătorii de la „Pădurea Domnească” și cu 4 ani înainte de dezvăluirea furtului din sistemul bancar.
De asemenea, politologul mai observă o discrepanță între sprijinul față de UE atunci când este formulată o singură opțiune geopolitică și respectiv în cazul când respondenții trebuie să aleagă între doi vectori distincți. Această diferență este de circa 4% în cazul sondajului IMAS și de sub 1% în Barometrul Opiniei Publice.
Dionis Cenușa subliniază faptul că ambele sondaje au fost realizate în, practic, același interval de timp, noiembrie-decembrie 2017, când atenția publicului a fost captivată de solicitarea perspectivei europene de către guvernare de la UE, rezultatele celui de-al 5-lea Parteneriat Estic și semnarea acordului privind asistența macro-financiară a UE.
Cu toate acestea, sondajele IMAS și BOP au elucidat doze de euro-optimism care diferă unul față de celălalt cu circa 12-17%, sondajul IMAS-ului comandat de PDM fiind extrem de pozitiv, scrie politologul.
El remarcă faptul că chiar și în interiorul sondajului IMAS există date ce arată unele aspecte de incongruență.
Principalii factori , în opinia lui Dionis Cenușa, au contribuit la creșterea euro-optimismului constau în promovarea activă a orientării europene de către guvernare, articularea unei poziții mai pro-active din partea UE și impactul limitat al apropierii de Uniunea Euroasiatică promovată de președintele Igor Dodon și PSRM.
