În Republica Moldova, pensia minimă este de 798 de lei, în condiţiile în care minimul de existenţă pentru un pensionar atinge 1390 de lei. Agenţia de presă IPN a întrebat concurenţii electorali cum vor rezolva problema pensiilor mici, ţinând cont că toţi aspiranţii la guvernare au promis să majoreze pensiile cel puţin până la minimul de existenţă, însă nu au făcut acest lucru când au ajuns la putere, dar şi care sunt soluţiile în cazul altor plăţi sociale.
---
Dublarea pensiei în următorii 4 ani
Partidul Democrat din Moldova menţionează că în ultimii 20 de ani vârsta medie a populaţie a crescut cu circa 5 ani, iar speranţa de viaţă cu 3 ani. Numărul redus de contribuabili faţă de numărul beneficiarilor, gradul scăzut de ocupare şi existenţa unei rate ridicate de muncă nedeclarată afectează negativ pe termen lung stabilitatea sistemului de pensii. PDM susţine că guvernarea din care face parte a reuşit să asigure dublarea pensiei medii din 2008 şi până acum, de la 665 de lei la 1117 lei. Iar pensionarii cu pensii mai mici de 1500 de lei primesc un supliment de 180 de lei pe lună. Formaţiunea susţine că va încerca să facă mai multe în continuare, astfel încât pensiile să crească an de an cu procente importante.
Singura cale realistă este creşterea economică accelerată, notează PDM. Formaţiunea îşi asumă ţinta de a dubla pensia medie şi de a dubla salariul mediu în următorii 4 ani. Referitor la discrepanţa mare dintre cele mai mici şi cele mai mari pensii (În Moldova sunt pensionari care au o pensie de 5 mii, 10 mii şi chiar 15 mii de lei. Există şi un pensionar cu pensia între 20 de mii şi 25 de mii de lei, n.r.), PDM propune ca pensiile mai mici să se indexeze cu procente mai mari decât pensiile mari. Formaţiunea analizează şi soluţia de a acorda a 13-a pensie (adică încă o pensie, pe lângă cele 12 pensii lunare din an) pentru pensionarii cu pensii foarte mici.
Cât priveşte alte plăţi sociale, cum ar fi indemnizaţiile la naştere şi cele de îngrijire a copilului, PDM susţine că, în anii de guvernare, a asigurat majorarea indemnizaţiei unice la naşterea copilului de la 1200 de lei, în anul 2008, la 3100 de lei, în 2014, pentru primul copil. Pentru fiecare dintre următorii copii indemnizaţia este de 3400 lei. Pentru susţinerea familiilor, PDM propune reducerea impozitului pe locuinţă pentru familiile care au cel puţin doi copii minori.
Reducerea cheltuielilor iraţionale
Partidul Popular Creştin Democrat susţine că există o serie de surse interne de suplimentare a veniturilor bugetare pentru creşterea asigurărilor sociale. Diminuarea substanţială a ponderii economiei tenebre şi a „contabilităţii duble” ar fi deja o sursă generoasă de consolidare a capacităţii statului de a-şi onora obligaţiile sociale. În acelaşi timp, aplicarea principiului de austeritate bugetară, care ar presupune reducerea drastică a cheltuielilor iraţionale şi iresponsabile pentru întreţinerea vârfurilor birocraţiei de stat, ar elibera sume considerabile care pot fi reorientate spre sfera socială. În plus, aplicarea politicilor economice protecţioniste, a patriotismului economic, adică recâştigarea de către stat a dreptului de a proteja piaţa internă de invazia mărfurilor din exterior prin taxe vamale ridicate, precum şi interzicerea firmelor off shore pe teritoriul ţării, în primul rând în sistemul bancar, ar permite combaterea monopolurilor şi a cârdăşiilor de cartel şi, concomitent, creditarea eficientă a întreprinzătorilor autohtoni. Transmiterea activităţii de schimb valutar din sfera privată către o instituţie specializată a statului ar reorienta alte sute de milioane de lei spre bugetul de stat, implicit spre nevoile de ordin social.
Potrivit PPCD, miza cea mare trebuie pusă pe reindustrializarea ţării, ceea ce presupune taxe vamale zero pentru importul de tehnologii şi de materii prime pentru industrie. Potrivit formaţiunii, o pensie minimă, ca şi o indemnizaţie pentru invaliditate, nu poate fi mai mică decât minimul de consum. Pentru a obţine resurse suplimentare, PPCD menţionează că este nevoie de reducerea drastică a structurilor inutile şi parazitare din cadrul administraţiei de stat. O măsură necesară ar fi renunţarea la automobilele de serviciu pentru demnitarii de prim rang, excepţie fiind şeful statului şi primul ministru. Parcul de maşini de ordinul sutelor de unităţi, combustibilul, salariile şoferilor, dar şi întreţinerea armatei de bodyguarzi şi ofiţeri din poliţia rutieră trebuie să rămână în trecut.
PPCD mai susţine că indemnizaţiile la naştere trebuie sporite substanţial. Dar nu mai puţin important este ca statul să ofere condiţii pentru lărgirea şi diversificarea oportunităţilor de angajare pe piaţa forţei de muncă din ţară. În plus, locuinţele accesibile pentru tinerele familii, precum şi crearea de facilităţi pentru înfiinţarea unor creşe şi grădiniţe private ar putea contribui la sporirea natalităţii. Cea mai gravă problemă de scădere a natalităţii este exodul tinerilor peste hotare şi partidul consideră că doar măsurile economice ar fi insuficiente. Este nevoie şi de o pedagogie naţională, cultivată de elita noastră, de liderii naţionali cu viziune şi profunde sentimente patriotice, care să servească drept modele pentru tineretul ţării.
Un fond de pensii alternativ
Partidul Liberal Reformator îşi propune să reformeze treptat sistemul de asigurări sociale, pentru creşterea bunăstării întregii populaţii. Pensiile, bursele, îndemnizaţiile pot fi crescute din lupta cu economia tenebră. „Salarii în plic”, spălările de bani, corupţia la toate nivelurile – toate acestea afectează sistemul de plăţi sociale. Tocmai din acest motiv, formaţiunea menţionează că va lupta pentru un sistem judecătoresc eficient, independent, nepolitizat şi reformat cu adevărat. Creşterea pensiei se va face treptat, atunci când clasa politică va fi curăţată şi va munci nu în interes propriu sau de partid.
PLR mai propune revizuirea sistemului de pensii care, la ora actuală este dezechilibrat. Potrivit formaţiunii, o egalare a pensiilor este imposibilă, totuşi o soluţie ar fi şi creşterea activă a pensiilor care nu ating pragul minim de consum, fără a fi crescute şi cele care depăşesc cifra de 5 mii de lei, de exemplu, cel puţin pentru o perioadă de 4 ani. O altă soluţie ar fi funcţionarea unui fond de pensii alternativ, astfel ca persoanele care ajung la vârsta de pensionare să nu depindă doar de ceea ce îi oferă statul.
PLR consideră că problema natalităţii scăzute şi îmbătrânirii populaţiei este un pericol real pentru Republica Moldova. Fără un program de remediere a problemei, Republica Moldova riscă să aibă o populaţie îmbătrânită care va împovăra şi mai mult clasa muncitoare aflată în scădere. Membrii formaţiunii cred că nu doar îndemnizaţiile mici la naştere influenţează scăderea natalităţii, dar şi salariile, şi locuinţele la care ar trebui să aibă acces tinerele familii. PLR consideră că statul ar trebui să se preocupă mai mult de părinţii solitari, pentru a preveni riscul abandonului. Este nevoie de un program naţional de stimulare activă a creşterii natalităţii prin punerea familiei pe primul loc şi sprijinul puternic al acesteia de către statul moldovenesc.
Acumularea impozitelor achitate de salariat la fondul de pensionare pe contul personal
Partidul Naţional Liberal menţionează că în 2013 pensia medie pentru limita de vârstă acoperea doar 26% din salariul mediu pe economie (nivelul minim acceptabil fiind, în mod convenţional, de 40%). În Moldova, la 2 angajaţi din zona productivă revin 4 pensionari şi un bugetar, adică 5 cheltuitori, ceea ce este o combinaţie mortală pentru orice stat. Mai sunt şi categorii de cetăţeni, precum judecătorii, funcţionarii publici, deputaţii etc., pensia cărora este de până la 8 ori mai mare decât pensia medie pentru limită de vârstă. O altă provocare este că din numărul total de beneficiari de pensii, circa 152,4 mii sunt angajaţi în economia naţională. Legislaţia actuală nu prevede recalcularea pensiilor persoanelor ce îşi continuă activitatea, deşi ei continuă să achite contribuţii de asigurări sociale.
PNL susţine implementarea unui sistem cumulativ de pensii, în cadrul căruia contribuţiile de asigurări sociale sunt investite, în loc să fie cheltuite imediat pentru plata prestaţiilor pensionarilor actuali. Contribuţiile sociale se investesc utilizând pieţele financiare, or dezvoltarea pieţei financiare este asociată pozitiv cu creşterea economică. Un alt factor este optimizarea pieţei muncii, ceea ce creează premise de creştere economică. Astfel, impactul net al reformei se estimează la micşorarea ponderii pensionarilor sub pragul absolut al sărăciei cu 2 puncte procentuale mai mult decât în scenariul „fără reformă” până în 2020. PNL propune ca reforma sistemului de pensionare să se producă în baza principiului de acumulare a impozitelor achitate de salariat la fondul de pensionare pe contul personal al salariatului. O astfel de măsură va stimula cetăţenii să achite taxele şi impozitele sociale, crede formaţiunea.
Referitor la soluţii pentru părinţii solitari sau pentru familiile în care ambii soţi trebuie să muncească ca să-şi asigure un trai decent, dar au copii până în 3 ani, care nu sunt încă acceptaţi la grădiniţă, PNL propune crearea unui fond solidar, special pentru salvarea demografică, inclusiv cu atragerea sumelor din ajutoarele partenerilor externi.
Creşterea alocaţiei pentru copiii cu dizabilităţi de cel puţin 5 ori
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova se angajează în doi ani să ridice venitul minim garantat al populaţiei până la nivelul minimului de existenţă și să reinstituie compensaţiile nominative pentru anumite categorii de persoane, dar și să indexeze cu regularitate toate plăţile ținând cont de inflaţie. De asemenea, formaţiunea îşi propune să revizuiască criteriile de acordare a ajutorului social, reducând procedurile birocratice. PSRM promite să majoreze alocaţia pentru creşterea copiilor cu dizabilităţi de cel puţin 5 ori, iar pensiile să le indexeze anual cu cel puţin 20%. Potrivit PSRM, resursele necesare în aceste scopuri vor fi obţinute ca urmare a creşterii ocupării forţei de muncă în economia naţională, dar și din reducerea economiei tenebre, din optimizarea cheltuielilor bugetare etc.
Pentru a ajuta familiile cu copii, PSRM susţine că va promova programul de stat „Fond matern”. La nașterea primului copil familiile vor primi din acest fond 15 mii de lei, pentru al doilea copil – 30 de mii de lei, pentru al treilea şi următorii copii – câte 50 de mii de lei. Formaţiunea mai spune că fiecare copil va avea un loc garantat la grădiniţă sau la creşă. De asemenea, în familiile cu trei şi mai mulţi copii, unul dintre părinţi care se va dedica educării copiilor va putea pretinde la „salariu de familie”, care va fi nu mai mic decât minimul de existenţă. PSRM se mai angajează să creeze condiţii pentru ca familiile tinere să poată solicita un credit, garantat de stat, la procurarea unei locuinţe. La naşterea celui de-al doilea copil se va deduce 15% din suma credit, iar naşterea celui de-al treilea copil – 35%.
Indemnizaţii pentru creşterea copiilor de 5 mii de euro
Partidul Popular din Republica Moldova consideră că problema raportului dintre persoanele cu vârsta de pensionare şi a persoanelor încadrate în câmpul muncii se va soluţiona prin reformarea sistemului de pensionare în baza principiului cumulativ. PPRM optează pentru modificarea metodologiei de calcul, în baza mărimii medii anuale a indicelui minimului de existenţă şi în funcţie de necesităţi.
Programul PPRM include totodată măsuri de susţinere a familiilor tinere şi a familiilor cu mulţi copii. Partidul propune să le fie acordate indemnizaţii indexate anual cu coeficientul 2, raportat la nivelul inflaţiei. Iar pentru creşterea copiilor se propune o indemnizaţie de 5 mii de euro, eliberată în câteva tranşe, până la absolvirea gimnaziului. Fiecare tranşă va fi condiţionată de veniturile familiei, socializarea copilului (încadrarea în grădiniţă, şcoală, evidenţă la medicul de familie) şi de comportamentul social al părinţilor. Începând cu al treilea copil în familie, indemnizaţia va fi majorată cu câte 500 de euro pentru fiecare copil. Mijloacele financiare necesare pentru aceste indemnizaţii vor fi alocate din bugetul de stat din suma veniturilor acumulate din impozitele moderate şi din veniturile din activităţile economice.
PPRM propune reducerea numărului de ministere şi a numărului deputaţilor până la 71, urmând şi micşorarea numărului de funcţionari. Formaţiunea se angajează să creeze condiţii pentru reducerea economiei tenebre, să contracareze importul mărfurilor prin contrabandă, să eficientizeze actul de gestionare a bugetului de stat prin electronizarea lui, în aşa fel acumulând banii pentru implementarea prevederilor propuse mai sus.
Parteneriate public-private în domeniul protecţiei sociale
Partidul Liberal consideră posibilă atingerea dezideratului de racordare a pensiei minime cel puţin cu minimul de existenţă. Soluţiile pe termen lung propuse de liberali se referă la susţinerea sistemului privat în protecţia socială, inclusiv prin legitimarea alternativei fondurilor private de pensii. Potrivit partidului, dezvoltarea fondurilor de investiţii, de pensii private şi a companiilor de asigurări investiţionale, ca alternativă a băncilor comerciale, în vederea furnizării de resurse investiţionale, reprezintă o posibilitate viabilă de redresare a sistemului de plăţi sociale.
În afară de soluţiile pe termen lung, este posibilă şi promovarea parteneriatelor public-private în domeniul protecţiei sociale şi atragerea de programe şi proiecte de asistenţă financiară din partea donatorilor din UE. Referindu-se la discrepanţa dintre mărimea pensiilor, PL susţine că acest aspect este profund nejustificat şi urmează a fi redus, nu doar prin excluderea plăţilor nemotivate din bugetul asigurărilor sociale, ci şi prin creşterea pensiei minime. Politica PL în domeniul protecţiei sociale prevede creşterea tuturor plăţilor sociale, inclusiv a pensiilor, prin armonizarea legilor la legislaţia comunitară, includerea prioritară a problemelor legate îngrijirea vârstnicilor în agendele de dezvoltare locale, regionale, naţionale, creşterea rolului societăţii civile în procesul decizional şi a programelor de protecţie socială.
PL mai susţine că indemnizaţiile pentru îngrijirea copiilor au crescut constant după 2009, unele chiar de 3-4 ori. Formaţiunea consideră oportună implementarea şi altor soluţii de ajutorare pentru părinţii cu mulţi copii, precum scutiri fiscale pentru cei care educă mai mult de trei copii, acordarea creditelor preferenţiale pentru construcţia sau procurarea locuinţelor; acordarea sporurilor salariale pentru părinţii care au la întreţinere copii minori.
Indemnizaţii mai mari decât minimum real de existenţă
Partidul Verde Ecologist susţine că minimul de existenţă de 1390 de lei este unul declarat, cel real este de 3 mii de lei. PVE spune că ar fi normal ca orice indemnizaţie, fie pensie, fie pentru invaliditate, să nu fie mai mică de minimum real de existenţă. Banii urmează a fi obţinuţi prin reducerea cheltuielilor pentru sistemul de guvernare. Un exemplu ar fi Ministerul Agriculturii, care are zeci de subdiviziuni şi instituţii de tot felul, de creştere a bovinelor, a iepurilor etc., dar niciun agent economic nu s-a adresat la ei ca să procure, toţi i-au de peste hotare. Toate aceste subdiviziunile şi instituţii consumă foarte multe resurse nejustificate pentru întreţinere.
Reducerea cheltuielilor de stat
Potrivit candidatului independent Oleg Brega pentru creşterea asigurărilor sociale e nevoie de taxe mai mari pentru viciu, pentru jocurile de noroc, impozitarea afacerilor bisericeşti, impozite diferenţiate pentru cei bogaţi. Bugetul social mai poate fi completat din privatizări. Dar cel mai mult candidatul va insista pe reforma administrativă şi reducerea cheltuielilor de stat. Oleg Brega spune că acum ţara se sufocă. Milioanele de lei le plătim nu doar pentru cei 101 deputaţi, dar tot pentru atâţia consilieri pentru ei, pentru un sediu enorm, recent renovat în condiţii nejustificat de luxoase, maşini prea multe şi scumpe etc. „Mâncăi” inutili Oleg Brega găseşte şi în Guvern, în Cancelaria de Stat, în consilii raionale şi primării. Din acele zeci de mii de angajaţi şi mii de sedii se poate raţionaliza, privatiza, economisi, susţine candidatul.
Oleg Brega mai spune că pensiile trebuiesc echilibrate, iar primul pas ar fi creşterea pensiilor mici până la nivelul coşului minim de consum, pentru ca acei oameni să nu moară de foame şi disperare. Iar reducerea numărului de cetăţeni disperaţi, angoasaţi, va creşte încrederea populaţiei în instituţiile statului, va spori productivitatea celor apţi de muncă, doar ei sunt rude ale celor sub limita sărăciei şi tot neamul e afectat de fenomen.
Candidatul mai spune că sunt necesare destule creşe, grădiniţe şi alte condiţii care să permită părinţilor să lucreze cât timp le creşte copilul. Statul trebuie să asigure mediu de afaceri legal şi stabil care să permită salarii sigure, suficiente, ca părinţii să poată creşte şi educa viitori cetăţeni şi contribuabili. Şi copiii orfani, abandonaţi, trebuiesc integraţi în familii adoptive, iar statul să creeze condiţii atractive pentru buna-creştere a acestor copii.
Dezrădăcinarea corupţiei şi reducerea economiei tenebre
Uniunea Centristă din Moldova susţine că, în linii generale, actualul sistem de plăţi sociale este adecvat situaţiei din economia naţională. La rândul ei, economia naţională este dezechilibrată, monopolizată, nu oferă condiţii pentru o activitate economică concurenţială, care sa genereze eficienţă, locuri noi de muncă, salarii decente şi plăţi sociale pe potrivă. Uniunea Centristă din Moldova propune să fie modificată modalitatea de calcul a nivelului minim de existenţă şi să fie majorată pensia minimă până la 2 mii de lei, dar nu mai jos de nivelul minim de existenţă.
Sursele necesare vor fi luate din contul plăţilor sociale şi din majorarea contribuţiei statului în bugetul asigurărilor sociale. Sursele respective în bugetul statului vor fi luate din veniturile ascunse în economia tenebră, care actualmente constituie circa 36-42 % din PIB-ul Moldovei şi echivalează cu aproximativ 29-30 miliarde de lei şi din care nu se calculează impozite şi nu se varsă în bugetul statului aproximativ 7-8 miliarde de lei. Reducerea economiei tenebre, de rând cu reducerea/dezrădăcinarea corupţiei, care stoarce până la 40% din profitul agenţilor economici, ar permite acumularea anuală la buget încă a 4,5 – 5 miliarde de lei, iar în total în jurul a 11-12 miliarde de lei, susţine formaţiunea.
Partidul mai spune că alocaţiile pentru naşterea copiilor trebuie sa fie majorate esenţial, până la 100 de mii de lei la naşterea fiecărui copil, indiferent de veniturile cumulative ale familiei. În caz contrar, Republica Moldova se va transforma într-un stat fără cetăţeni şi fără teritoriu. Pentru plăţile respective sunt necesare în jurul a 3,5 – 4,0 miliarde de lei anual.
Notă: Agenţia de presă IPN a propus tuturor concurenţilor electorali să-şi prezinte viziunea asupra problemei abordate. Materialul dat conţine răspunsurile oferite până la data convenită. Ciclul de materiale IPN din preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie va continua cu alte probleme importante identificate de către opinia publică. De la începutul ciclului, au fost puse în discuţie probleme legate de economia nedeclarată şi fondurile obligatorii de asistenţă medicală.
Irina Ţurcanu, IPN
