Supraaglomerarea spaţiilor în locurile privative de libertate este unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ce ţin de situaţia în instituţiile de detenţie din Republica Moldova. Din cei 6700 de deţinuţi, în 17 instituţii penitenciare, peste 4900 se află pe un spațiu sub limita minimă admisă de patru metri pătraţi. Sunt date care se regăsesc în raportul de monitorizare a situației din 2019-2020 în domeniul torturii și a tratamentului inuman în instituțiile penitenciare, prezentat de Institutul pentru Democraţie (Comrat), la o conferință de presă la IPN.
Potrivit lui Alexandru Zubco, şef al Secţiei de prevenire a torturii în cadrul Oficiului Avocatului Poporului, lipsa spaţiului suficient este considerată condiție degradantă pe durata detenţiei. Pe lângă aceasta, în majoritatea instituţiilor de detenţie se atestă lipsa îngrijirilor medicale, dar şi o rată mare a violenţei între deţinuţi.
Rapoartele publice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor arată că în 2019 instituţia a primit peste 1100 de plângeri cu privire la respectarea şi asigurarea drepturilor omului în detenţie. Totodată, instituţia ombudsmanului a primit, în același an, peste 850 de plângeri de la deținuți. Majoritatea ţin de condiţii materiale improprii, dezacord cu deciziile judecătoreşti, lipsa igienei şi asistenţei medicale, a precizat Alexandru Zubco.
De asemenea, trei centre regionale deschise la Chișinău, Tiraspol și Comrat în cadrul proiectului „Toți împreună vom spune NU torturii în Moldova: societatea civilă împotriva torturii” au înregistrat, în perioada 2017-2020, peste 1300 de plângeri din partea potenţialelor victime ale torturii şi rudelor acestora. Peste 240 sunt victime reale ale acestor acţiuni, a spus Alexandru Zubco.
Situaţia legată de combaterea torturii, prin prisma datelor Procuraturii generale, arată că în 2019 lucrurile s-a îmbunătăţit în comparaţie cu anii precedenţi. Dacă în 2017 au fost 49 de cauze penale, în 2019 au fost înregistrate doar 13, dintre care cinci persoane au fost sancţionate. În schimb, situaţia s-a înrăutăţit situația în ceea ce privește acțiunile de tratament inuman şi degradant. Numărul cazurilor identificate a crescut, de la peste 400 în 2017, la 833 în 2019, fiind pornite 51 de cauze penale. Numărul mare se datorează faptului că procurorii şi-au intensificat eforturile în recepţionarea plângerilor din partea victimelor sau celor care se consideră victime ale acestor forme de rele tratamente, spune Alexandru Zubco.
Raportul de monitorizare a situaţiei cu privire la tortură şi rele tratamente în Republica Moldova, pentru perioada 2019-2020, conţine informaţii din surse deschise, din date statistice prezentate de instituţiile publice. De asemenea, conține constatări şi recomandări ale instituţiilor europene şi internaţionale. Grupul de monitorizare, timp de doi ani, a cercetat informaţiile publice atât în teren, cât şi în oficiu, cuprinzând și situaţia din regiunea transnistreană.
Proiectului „Toți împreună vom spune NU torturii în Moldova: societatea civilă împotriva torturii” este implementat de Institutul pentru Democrație (Comrat), în parteneriat cu Institutul Național al Femeilor din Moldova (Chișinău) și Centrul Media din Tiraspol, cu sprijinul Uniunii Europene.