Există mai multe motive ca ceea ce se întâmplă zilele acestea în Republica Kazahstan să-i intereseze și pe locuitorii Republicii Moldova, chiar dacă ea, geografic, se află, la figurat vorbind, „la alt capăt de lume”. Prezintă interes nu doar pentru că astăzi, 10 ianuarie, în Kazahstan este zi de doliu, în memoria a zeci, dacă nu chiar sute de morți în urma violențelor din ultimele zile. Există și alte motive, de mare îngrijorare, pentru acest interes, motive care se referă atât la ceea se întâmplă și se poate întâmplă în lume, în general, cât și în regiunea geografică din care face parte și Republica Moldova. Eventualele „ecouri” sau legături directe ale situației din Kazahstan și cea din Republica Moldova, au fost descifrate de invitații dezbaterii publice „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a spus că Republica Kazahstan este oficial republică prezidențială, laică, unitară, cu o suprafață de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătrați. Este ultima republică ex-sovietică care și-a declarat independența, în decembrie 1991, față de URSS. Populația este de 19 milioane de oameni, aproximativ două treimi sunt etnici kazahi, aproximativ o cincime sunt etnici ruși care în special locuiesc în partea de nord a țării. „Este o țară cu una din cele mai mari rate a populației tinere, foarte mobile, relativ bine educată, urbanizată, ceea ce face extrem de susceptibilă societatea kazahă la nedreptatea socială, în special la ceea ce numim „stratificare”, unde 1-2% din populația țării face parte din cei foarte, foarte bogați, iar marea majoritate trăiește în sărăcie. Regimul prezidențial din Kazahstan a evoluat treptat spre unul autoritar, care s-a pliat pe structura tradițională a societății kazahe, având la bază trei uniuni geografice de clanuri ramificate. Lifturile sociale pentru populația foarte tânără a Kazahstanului funcționează în mod diferit, în funcție de apartenența la unul din aceste trei clanuri. Moștenirea politică sovietică, de fapt, una de sorginte totalitară și bogățiile naturale imense de care dispune țara, au modulat de fapt regimul politic totalitar, principalul beneficiar al căruia a devenit clanul ex-președintelui Nursultan Nazarbaev, care a guvernat țara timp de 30 de ani. Ajungând la o vârstă înaintată, acesta a trebuit să găsească o modalitate de transfer a puterii către reprezentanții clanului, asigurându-și sie și membrilor familiei, un nivel foarte confortabil de securitate și garanții că bogățiile pe care clanul le-a acumulat vor fi păstrate”.
Potrivit expertului, acest regim și-a arătat nu o singură dată caracterul vulnerabil. „Au existat de foarte multe ori răbufniri ale populației, în special a celei tinere și din partea de vest a statului, acolo unde sunt concentrate bogățiile naturale. Așa a fost în 2011, când răbufnirea muncitorilor din industria de extragere a țițeiului a fost înăbușită cu cruzime”. Toate aceste lucruri, consideră Igor Boțan, arată că în societate se pot acumula tensiuni, iar mecanismele politice de degajare a acestora, atunci când există dezbateri, opoziție, posibilitatea de discuții pentru a echilibra interesele, lipsesc. „Din aceste motive, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat cu începere din 2 ianuarie în Kazahstan. Atunci, ridicarea prețurilor pentru gazele folosite de automobiliști a condus la izbucnirea de nemulțumiri care s-a răspândit în toată țara. În sudul țării, în orașul Almatî, care este unul suprapopulat, au avut loc răbufniri violente, care au trebuit a fi stăpânite. În acest context, președintele Tocaev s-a adresat Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)”, a spus el.
„OTSC a fost constituită ca o structură care trebuia să asigure așa-zisa securitate colectivă în țările post-sovietice. În octombrie 2002, la Chișinău, în cadrul Summit-ului CSI a fost semnată Carta și Acordul privind statutul acestei organizații, care ulterior a fost recunoscută ca organizație internațională. În februarie 2009, au fost constituite așa- zisele forțe de reacție operativă, ca și cum în baza statutului juridic al organizației. Acest lucru, chipurile, i-ar fi permis președintelui Tocayev să invite pacificatorii din această organizație la stabilizarea situației din Kazahstan. Dar, conform statutului organizației, astfel de intervenții pot fi făcute doar dacă e vorba de agresiune internă. Ieri, premierul chinez a declarat că originea situației din Kazahstan este una de ordin intern și nu poate fi calificată ca una externă care subminează suveranitatea Kazahstanului, a afirmat Igor Boțan.
Potrivit lui Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, expert în domeniul securității naționale și internaționale, ex-ministru al apărării, în mod formal, motivul pentru nemulțumirea oamenilor l-a constituit „eliberarea prețurilor”. „Dacă înainte aceste prețuri erau stabilite manual de către guvernanți, în condițiile crizei energetice în spațiul euro-asiatic, producerea gazului lichefiat a început să fie contraproductivă, pur și simplu s-au eliberat prețurile, ceea ce a dus la un salt de două ori. Experții vorbesc despre faptul accidental al producerii acestui fenomen economic, dar, pe de altă parte, se vorbește despre situația tensionată din Kazahstan, avându-se în vedere acele crize prin care trece Kazahstanul, inclusiv criza de schimbare a puterii. A avut loc și o acumulare de nemulțumire politică, nu doar economică”, consideră Viorel Cibotaru.
„La 2 ianuarie au început protestele pașnice. Acestea au degenerat în violențe în faza a doua, prin modalitatea cum au intervenit acele grupuri organizate, autoorganizate, ad-hoc organizate, care au și folosit protestele pașnice pentru scopurile lor. În mare parte, aceste grupuri sunt legate de reacțiile reprezentanților clanului lui Nursultan Nazarbayev care au fost demiși, membri ai guvernului, reprezentanți ai instituțiilor de forță. În special se aduce în prim-plan numele nepotului său care a fost prim-vicepreședinte al Comitetului Securității naționale al Kazahstanului și care se presupune că ar fi avut controlul asupra grupurilor de cetățeni kazahi cu antecedente penale, asupra acelor așa numite organizații de detectivi, cluburilor sportive, care aveau control asupra zonelor criminale ale grupurilor organizate, crimei organizate, care au destabilizat situația în încercarea de a-și întoarce pozițiile”, a spus Viorel Cibotaru.
El spune că, în pofida încercărilor lui Nursultan Nazarbayev de a se izola de agentura directă a Federației Rusă, aceasta oricum niciodată nu a pierdut controlul informațional și a avut o agentură structurată în mai multe instituții din Kazahstan.
Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, ex-viceministru de externe, susține că Kazahstanul, ca și majoritatea statelor din spațiul ex-sovietic, reprezintă un amalgam de probleme nesoluționate de mai mulți ani. „Cu toate că Kazahstanul se considera în ultima perioadă un fel de „insulă a stabilității”, dar prețul și calitatea acestei stabilități o vedem deja de câteva săptămâni. Este o țară foarte mare și foarte bogată, cu un procent foarte mare de populație tânără, până în 30 de ani, care nu are prea mult de lucru și care, preponderent, dacă migrează, o fac în Federația Rusă. Problemele de ordin economic și social sunt sute și oricare din aceste probleme poate fi motiv de revoltă”, a spus el.
În Kazahstan, ca și în oricare țară din spațiul post-sovietic sunt foarte multe motive pentru astfel de revolte, spune Valeriu Ostalep. „Această „stabilitate”, de foarte mulți ani în Kazahstan are o formă artificială, pe fonul multor probleme economice, sociale și contradicțiilor între clanuri religioase, care foarte bine se cunosc, și la care s-au adăugat, din punctul meu de vedere, unele elemente principale. Până la momentul de tranziție a puterii de la clanul Nazarbaev la actuala conducere, într-adevăr nu a existat o claritate și va fi foarte greu să identificăm cine a fost interesat în deturnarea protestelor. Protestele, din punctul meu de vedere, au avut un motiv real și nu sunt disperate, dar au existat forțe destul de serioase care s-au pregătit din timp și au folosit ocazia de a deturna protestele în scopurile care le-ar conveni”, a spus expertul.
Au existat și factorii geopolitici, legate de securitate, consideră Valeriu Ostalep: „Trecem acum prin evenimente turbulente legate de securitatea europeană care afectează pe toți și aici se adaugă și evenimentele din Kazahstan”.
Dezbaterea publică la tema „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”, organizată de IPN, a fost ediția a 221-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.