Tot ceea ce se întâmplă în lume și, în special, în spațiul post-sovietic îi privește și pe cetățenii Republicii Moldova, pentru că evenimentele și fenomenele din afară sunt interdependente și arată cu suficientă exactitate ce se poate întâmpla și în Moldova peste o anumită perioadă de timp, sau, din contra, confirmă justețea sau injustețea evenimentelor și fenomenelor petrecute la noi anterior. Urmărind evenimentele care au loc în una din țările post-sovietice – Belarus, se poate spune că țara trece printr-o criză politică care a dat startul unei revoluții democratice. Subiectul a fost discutat de invitații la dezbaterile publice: „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, susține că în Belarus actualmente se produc două procese paralele. Pe de o parte, există o criză politică din cauza contestării rezultatelor electorale de la ultimele alegeri prezidențiale, unde, conform datelor oficiale, a câștigat Alexandr Lukașenko. Opoziția crede că alegerile au fost fraudate, părere cu care sunt de acord mulți parteneri externi sau organizații internaționale. „Sunt probe care demonstrează că au fost comise ilegalități față de modul de organizare a alegerilor”, a spus el.
Pe de altă parte, se observă o „revoluție democratică” care se datorează faptului, că după 26 de ani de autocrație, de regim autocrat, condus de Alexandr Lukașenko, populația, în special din orașele mari, s-a revoltat și nu-și mai dorește un astfel de regim. De fapt, spune Dionis Cenușa, se dorește democratizarea spațiului politic în care cetățenii își revendică drepturile care sunt, de fapt, stipulate în Constituția țării. Spre regret, spune politologul, Constituția Belarusului a fost adoptată în cadrul regimului actual, care nu s-a schimbat din 1994 încoace, și conține prevederi care nu sunt respectate. „Aici mă refer la dreptul de a protesta, dreptul la libera exprimare a punctului de vedere, dreptul de a fi ales de a alege etc.”, a spus Dionis Cenușa.
Victor Stepaniuc, ex-vicepremier și politolog consideră că situația din Belarus este o „criză politică” care a fost provocată de nerecunoașterea alegerilor. Elementele de „revoluție colorată” există și este de acord că este vorba de un proces de democratizare care începe în Belarus. Potrivit politologului, societatea din Belarus și elitele politice trebuie să clarifice ce ar însemna „dreptul suveran”, cine este „suveranul”, cine să dicteze: poporul, partidele politice, Alexandr Lukașenko sau opoziția. „În aceste mari probleme ale construcției modelului de viitor pentru societatea belorusă, având în vedere și practica în mare parte negativă din spațiul ex-sovietic, e o mare dilemă pentru societatea din Belarus”, a adăugat el.
Ex-vicepremierul susține că ideea democratizării ține nu doar drepturile legate de libertate, de dreptul la exprimare, dar și de alte drepturi care trebuie să fie garantate: la viață, la un trai decent, la proprietare, la muncă, drepturile de a fi protejat de șomaj. „În societatea belorusă chestiunile acestea încep abia acum a fi serios discutate. O parte din țări care am trecut prin procese grele, de privatizare, nici nu se discută problema respectivă, dar cetățenii belaruși încearcă să mediteze acum și o să mediteze în anii următori asupra modelului lor, dacă merită să fie reformat în sens liberal modelul Lukașenko sau el trebuie reformat în așa fel ca bogățiile și economia din Belarus să servească mai departe poporului, dar nu companiilor transnaționale, așa cum este în alte spații, din fosta URSS”, a conchis Victor Stepaniuc.
Ion Tăbârță, expert în relații internaționale, consideră că în Republica Belarus au loc acum proteste legate de criza „lipsei modelului democratic de dezvoltare a societății”. Ceea ce se întâmplă în Belarus, nu se încadrează în categoria „revoluțiilor colorate” care au avut loc în Ucraina, Georgia, prin 2003-2005. „Să nu uităm că la acel moment, acele „revoluții cromatice” erau determinate și de anumite schimbării politice în regiune și de faptul că atât NATO, cât și UE s-au extins spre est. Anumite elite politice din Georgia și Ucraina au început să-și dorească un model occidental de dezvoltare pentru ele. Nu în zadar în 2008, la Summit-ul NATO de la București din aprilie, s-a luat în discuție o posibilă invitare la negociere a acestor state. În „revoluțiile cromatice” este evidentă componenta geopolitică, or, în evenimentele din Belarus lipsește această componentă geopolitică”, a declarat Ion Tăbârță.
Expertul susține că mai degrabă ar apropia evenimentele din Belarus cu ceea ce s-a întâmplat în Moldova în 2009, doar că în Moldova s-a spus atunci „revoluția Twitter”, în Belarus fiind mai degrabă o „revoluție a canalelor de pe Telegram”. Totuși, potrivit lui, în Moldova acele revoluții Twitter au avut și componenta geopolitică, ceea ce nu este în caracteristic situației din Belarus. Expertul consideră că societatea belorusă a ajuns la un moment în care evoluția conducerii nu s-a sincronizat cu evoluția societății. Cu toate derapajele lui, Alexandr Lukașenko a reușit să asigure o tranziție mai puțin dureroasă în Belarus de la perioada sovietică la cea post-sovietică, doar că nu a simțit momentul când să liberalizeze regimul, să se miște spre democratizare și schimbări necesare societății.
Dezbaterile publice „ Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, sunt ediția a 151-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.