Comunicat de presă
Locul desfășurării: InfoPrimNeo
Data: 24 iunie 2019
Ora: 11.00
Prin prezenta conferință de presă doresc să aduc la cunoștință opiniei publice despre schemele raider și deposidare care au fost făcute în perioada anilor Decembrie 2012 – iunie 2019 cu ajutorul sistemului de drept din Republica Moldova (Procuratura, Instanțele de Judecată, Poliția, CNA, SIS) la fel aceste ilegalități au fost posibile prin implicarea în scheme de furt a demnitarilor în stat (Conducerea inspectoratului fiscal principal de Stat, Conducerea întreprinderii de Stat Cadasru, Agenția Servicii Publice). La fel doresc să dau nume făptuitorilor reali ale acestor scheme de deposidare și beneficiarii finali. Nu în ultimul rînd doresc să sesizez opinia publică despre încercările grupărilor criminale să se eschiveze de la răspundere penală după ce coordonatorii schemelor au fost nevoiți să fugă din Republica Moldova.
Toate problemele mi-au început în anul 2012 atunci cînd Banca de Economii urma să treacă de sub controlul Statului sub controlul lui Veaceslav Platon. Atacul asupra băncii a fost organizat prin intermediul așa persoane ca Victor Berlinschii care la acel moment era membrul al consiliului de administare a BEM. Atunci eu persoana care conducea compania ce a contractat credit din banca de Economii am decis să refuz serviciile acestei bănci. Și să obțin o altă finanțare din altă bancă. Însă acest lucru a devenit imposibil din motivul că Banca de Economii tărăgăna procesul de refinanțare cu altă bancă și a declarat creditul obținut de compania mea ca neperformant. Însă la acel moment compania pe care o conduceam nu avea careva restanțe față de bancă. Prin urmare acțiunilor ilegale ale condicerii BEM și anume Grigorii Gacikevici, Alexandru Mișov, Ecaterina Tcaci și alții creditul dat real a devenit defectuos însă nu din motivul că nu a fost achitat de mine, ci din motivul că banca nu a dorit ca creditul dat să fie achitat. Conducerea BEM urmărea scopul să aibă în portofoliu său cît mai multe credite neperformante pentru ca costul băncii la vînzare să fie cît mai mic. Ulterior această bancă a fost vîndută de către Veaceslav Platon lui Ilan Șor. La fel este necesar să menționez că în banca de economii au fost persoane care vroiau să scoată banca din criză, însă cînd era necesar de întreprins acțiuni concrete ca banii să nu fie furați toate încercările lor se reduceau la zero de conducerea băncii. Mai este un lucru necesar de spus, asta acel fapt că organul de urmărire penală (procuratura CNA) duc opinia publică în eroare intenționat și anume prin faptul că ei declară peste tot că banii au fost furați din banca de economii însă din Bancă nu a fost furat nici un bănuț. Toți banii au fost furați din companiile care au obținut credite de la BEM. În unele cazuri cu participarea adminstratorilor companiilor care conștient furau banii creditați în alte cazuri (cum este al meu) prin înșelăciune și prin participarea personală a băncii de economii. Pînă la urmă BEM a recunoscut faptul că compania pe care o conduceam achita creditul atîta timp cît ea era controlată de mine.
Ulterior pentru continuarea schemelor de furt și acoperirea furturilor ce au fost comise anterior gruparea criminală (Serghei Iaralov, Iurie Luncașu, Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Ruslan Polișciuc, Gorincioi Alexei, Mamaliga Vasile, Octavian Sirețeanu, Moscovciuc Serghei, Pîrgari Viorel, Gorincioi Nicoleta, Macari Ilona, Coptu Lucia cît și Dorin Damir, Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Arcadie Topală, Ceban Oleg, Iurie Țurcan, Grabovschii Adriana, Curiș Ludmila, Comănescu Iuliana, Vdovicenco Ludmila și alții) au inclus în scheme de deposidare a activelor și banilor înstanțele de judecată. Prin intermediul unor hotărîri false care au fost emise fără măcar să se petreacă vreo ședință de judecată, pur și simplu hotărîri scoase la imprimantă la miezul nopții au fost executate de către executorii judecătorești. Prin urmare unor persone fizice cît și celor juridice (companii) cît și municipiului Chișinău a fost adus un prejudiciu enorm în valoare de peste 2 miliarde de lei. Beneficiarul final ale acestor hotărîri este Iurie Luncașu și Ion Lambantu. Însă straniu pare compartamentul organului de urmărire penală. La ziua de azi este pornit un dosar penal prin care sunt deja condamnate 4 persoane, altele trei urmează să fie atrase la răspundere însă luînd în considerație valoarea pagubei straniu pare faptul că nici o persoană nu stă după gratii. Char dacă și sunt condamnați, executarea pedepsei este suspendată. Apare întrebarea unde este echitate socială dacă persoana care a adus un prejudiciu de peste 2 mlrd lei stă la libertate dar persoana care a furat 42 lei primește 3 ani 6 luni de privațiune de libertate cu executare (caz concret un tînăr de 18 ani execută pedeapsa în penitenciuarul Nr. 4 pentru 42 lei. L-a condamnat Judecător Galina Moscalciuc). Rezultă că sistemul judecătoresc își apără subalternii.
Pentru a restabeli dreptatea eu, avînd statut de parte vatamată în acest proces penal, am depus cereri de apel pe toate sentințele de pe acest dosar din motv că pedeapsa cu suspendarea în cazuri în care infracțiunea este gravă nu este prevăzută. În atare circumstanțe unica pedeapsă este cea cu executare. Însă pînă în prezent mă aflu în proceduri de judecare, sub diferite pretexte se tărăgănează examenarea cererilor de apel depuse de mine, dar ultimul motiv de tărăgănare enunțat de președintele Curții de Apel Chișinău Ion Pleșca a fost că în instanță s-au terminat judecătorii pentru examenarea plîngerilor depuse de mine. Însă între timp grupul criminal încearcă să legalizeze hotărîrile care sunt stabilite false prin alte hotărîri. Ca de exemplu la data de 20 iunie 2019 deja după plecarea guvernării ce a subminat organele de drept ale statului un coplet de la Curtea de Apel Chișinău și anume: Ion Muruianu, Nelea Budăi, Ion Secrieru, au emis o hotărîre prin care au legalizat toate infracțiunile ce au fost comise pînă în prezent. Mai mult ca atît totul a fost făcut cu o repeziciune că s-a reușit în 15 minute legalizare. Este necesar de menționat că acest proces se desfășura în alt coplet care solicita probe de la inculpați însă Ion Muruianu mai numit cîine turbat al societății și cățelușa sa de companie Nelea Budăi în 15 min au legalizat toate tranzacțiile în lipsa măcar a documentelor în acest dosar. Deci prin infracțiunea comisă sistemul judecătoresc încearcă să legalizeze pe ultima sută de metri toate crimele pe care le au comis pînă în prezent.
Nu pot trece peste dosarul penal numit de procurori ”frauda bancară”. Acest dosar a fost pornit încă din aprilie 2012. Și pînă în prezent nici un făptuitor real nu afost condamnat. Eu, Urechi Denis, am fost condamnat în acest dosar pentru faptul că am prezentat acte false la bancă la data de 1 iulie 2011. Și nimic nu a putut opri procuratura să mă condamne, nici chiar acel fapt că la data de 1 iulie 2011 eu nu am fost în Republica Moldova pentru a fi fizic la bancă, și nici măcar acel fapt că la data de 1 iulie 2011 nici macar nu administram compania menționată în dosar. Ulterior a fost stabilit că la dosar procuratura a anexat acte false, și acest fapt a fost stabilit tot de procurori. Despre faptul că în dosarul de condamnare a mea sunt acte false știau și procurorii și judecătorii ce examenau acest dosar. La fel cunosc cum procurorii au obținut sentința de condamnare în bază de acte false. Să o luăm de la început:
- În prima instanță acest dosar a fost examenat de judecător Chisilița Violeta. Clar lucru că orice om își pune întrebarea cum un judecător știind că în dosar sunt acte false poate condamna un om, însă răspunsul este unu cît se poate de simplu, Violeta Chisilița are un soț care desfășoară activitatea de avocat, numele dînsului este Corneliu Chisilița. Acest avocat Corneliu Chisilița a fost prins în flagrant de procurori cînd transmitea mită judecătorilor, și în rezultat are undosar penal la Procuratura Anticorupție. Însă acest dosar nu se transmite în instanță de judecată ci rămîne în examenare la procurori ca aceștia în momentul oportun, de exemplu cînd Urechi Denis trebue condamnat în baza actelor false, să fie scos și pus în fața judecătorului Violeta Chisilița pentru a o determina definitiv că poziția acuzării pe acest dosar este una corectă. În așa mod au fost condamnați toți în acest dosar penal ”frauda bancară”. La Curtea de Apel Chișinău acest dosar s-a examenat încă mai înteresant. Programul integrat de gestiune a dosarelor PIGD toate dosare legate de frauda bancară le distribuia unui și același judecător: Ion Pleșca.
- Și unul și același complet Pleșca Ion și Oxana Robu examenau dosarul frauda bancară și condamnau oameni ca la abator pe toți la 4 ani de închisoare. Cea mai mare problemă în aceste dosare este aceia că au fost condamnate părți vatamate dar făptuitorii reali au primit statut de martor.
- Chiar după ce am fost plasat în penitenciar am avut 8 discuții telefonice cu procurorii anticorupție care insistau să schimb declarațiile mele pe acest dosar penal. Însă după atîtea tentative eșuate le-a crăpat răbdarea și la data de 12 februarie 2018 au organizat o tentativă de omor asupra mea în penitenciar. Acest omor era axecutat de doi condamnați însă controlul omorului era controlat de Șeful penitenciarului 4 Vitalie Falcă. Am rămas în viață printr-o minune. Pînă în prezent nu este pornit dosar penal pe faptul dat. Procurorul Arcer Alexandru spune că nu are probe că am fost bătut și propune să declar că în acea zi am căzut de pe scări.
- Însă nu se termină aici. După ce am fost eliberat din penitenciar am fost urmărit, cît eu cît și familia mea, care este scopul urmăririi nu cunosc. Însă am bănuieli rezonabile de ce le este frică: În dosarul de condamnare a lui Urechi Denis procurorul Balan Eugen din neatenție a admis o acțiune procedurală și anume o anexat la dosar înregistrările audio obținute de mine cînd colaboram cu CNA și Mihail Gofman, și anume ei m-au înzestrat cu tehnică de înregistrare audio. După ce înregistrările audio au fost anexate la dosar a fost făcută stenograma și s-a stabilit faptul că Vlad Plahotniuc are atribuție directă la furtul banilor din Banca de Economii.
În lipsa cărorva posibilități de a investiga aceste fraude în Republica Moldova am apelat organelor de drept din alte state inclusiv Romînia. În urma cconlucrării cu organele de drept străine am stabilit multe lucruri ce pot fi de folos și pentru încercările guvernării actuale de a elucida frauda bancară.
Din acest motiv eu fac o declarație publică și anume.
Stimați membrii ai Guvernului RM și ai Parlamentului vă sesizez despre faptul că procurtura din Republica Moldova în componența ei de acum nu este capabilă să ducă la bun sfîrșit dosarul penal frauda bancară. Motivul este unul simplu. O bună parte de procurori din procuratura sunt imlicați în schema de furt, însă cel mai grav este faptul că pe lîngă faptul că au protejat schema de furt unii din pricurori chiar și au beneficiat din banii furați. Situația procurorilor se agravează și prin aceia că procurorii beneficiau de banii furați la momentul furtului și fiecare din ei avea cota sa din banii furați. Dar pericolul cel mai de bază în procuratură este acela că procurorul general Eduard Harunjen este unul din beneficiarii finali ai banilor furați din Frauda Bancară.
La fel doresc să declar că toate adresările mele pînă în prezent față de Președintele Parlamentului Andrian Candu, Șeful SIS Vasile Botnari au rămas fără răspuns. Unicul demnitar de Stat care a reacționat la cererile depuse a fost Președintele Romîniei Claus Iohanis care a sesizat Cinducerea DIICOT privind faptul dat.
Și nu în ultimul rînd doresc să declar că în prezent asupra mea se exercită presiuni prin emiterea unor hotărîri false de către jud. Chihai Veniamin. Acesta a sustras acte din dosar pentru a falsifica o hotărîre de judecată. Cu scopul de a face presiuni asupra mea în vederea retragerii plîngerilor penale depuse pe membrii grupului criminal ce a furat banii din sistemul bancar al RM cît și a fraudat sistemul judecătoresc.
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.