logo

Sic!: Caritate pentru voturi


https://www.ipn.md/index.php/ro/sic-caritate-pentru-voturi-7978_1045010.html

Autorii unui nou articol Sic! menționează că, din cele mai vechi timpuri, politicienii au ținut să apară în ochii oamenilor ca fiind generoși, iar votanții au fost deschiși la pâine și distracții. Și astăzi politicienii din întreaga lume îi dau cu binefacerea: unii angajându-se în lupte globale – cu epidemiile, schimbarea climei sau analfabetismul, alții împărțind cadouri și organizând concerte cu iz electoral. Caritatea și politica nu sunt neapărat incompatibile. Unii își folosesc numele ca să ajute oamenii. Însă, în opinia autorilor Sic!, mai puțin moral e ca politicienii să facă filantropie ca să-și lustruiască numele și să-și ajute partidele în ajunul alegerilor, transmite IPN.

În articol se menționează că legislațiile democrațiilor avansate fac distincție dintre caritatea politică „bună” și cea „rea”. De exemplu, în Marea Britanie, este în regulă ca o fundație de caritate să facă campanie politică sau să desfășoare activități de natură politică, atât timp cât aceasta este necesar pentru avansarea scopului filantropic al organizației. Totuși, nu poate exista doar pentru a promova un scop politic sau un politician. Activitatea sa politică este un mijloc și nu un scop în sine.

Legislația Republicii Moldova, pe de altă parte, nu recunoaște filantropia politică. Legea despre filantropie spune expres că „organizația filantropică nu are dreptul să cheltuiască mijloace și să folosească bunuri ale sale pentru susținerea partidelor politice și altor organizații social-politice”, iar cea despre fundații – că acestea sunt apolitice, „nu acordă asistență politică și nu sprijină niciun partid politic”. Cum este respectată această legislație, e o altă întrebare, susțin autorii articolului. Potrivit lor, paradoxul moldovenesc este că filantropia pentru voturi pare să fie norma nu din cauza că aceasta este permisă, ci în pofida faptului că e interzisă.

„Politicienilor din Moldova nu le e străină filantropia, iar numele lor apar în denumirile fundațiilor de caritate, fie prin soți și rude, fie în colțul unei flori.

Dacă politicienii din Roma Antică organizau lupte de gladiatori ca să-și predispună cetățenii, Ilan Șor, prin asociațiile și fundațiile sale, construiește un parc de distracții, cu intrare gratuită. Iar dacă în evul mediu cei cu putere patronau artiști, scriitori și filosofi, Fundația lui Vlad Plahotniuc, de exemplu, oferă burse pentru elevi eminenți, premii pentru pedagogi sau actori”, se spune în articol.

Autorii opinează că „problema cu binefacerea politicienilor moldoveni este că sursele acesteia sunt netransparente, iar efectul e trișarea regulilor electorale. Când are loc sub camerele televiziunilor „prietenoase”, în prezența acelorași politicieni și ai colegilor lor de partid, sub ochii a mii de oameni și în ajunul alegerilor, caritatea devine aceeași agitație electorală. Cu diferența că fondurile pentru campanii electorale se supun unor reguli stricte ce țin inclusiv de verificarea provenienței banilor și raportarea cheltuielilor, iar cele din fundații – nu. Când un om acuzat că a furat miliardul, deschide magazine sociale iar apoi scoate lumea la protest împotriva opoziției, ceva nu e ok”.

Articolul integral poate fi citit aici. Sic! este un proiect de fact-checking, sinteză și analiză implementat de IPN cu susținerea Fundației Soros Moldova și Black Sea Trust.