Lozincile cu privire la apropierea de Rusia în edificarea relațiilor cu partenerii occidentali, au constituit, ușurel fie spus, fundalul nu chiar cel mai potrivit. De aceea decizia de a se abstractiza de ele a fost una previzibilă și rezonabilă. Dar cât de mult se va menține pragmatismul puterii găgăuze în exercițiu?
---
Găgăuzia își modifică imaginea și se debarasează de etichetele geopolitice. În opinia Bașcanului Irina Vlah, pentru a obține succese economice, trebuie să fii la fel de deschis pentru toți partenerii. După cum demonstrează practica, imaginea înrădăcinată de ,,autonomie pro-rusă” vine tot mai mult în contradicție cu acțiunile practice.
---
Dezicerea de geopolitică
Irina Vlah a sonorizat ideea de renunțare la geopolitică în cadrul conferinței economice ,,Macro-2017: Moldova în anul 2030”, care și-a ținut lucrările vinerea trecută la Chișinău. Vorbind despre criza economică din țară, ea a nominalizat ca unică ieșire din situație atragerea maximă a investițiilor și a dat de înțeles fără echivoc că aceasta este posibil doar în cazul unei politici externe pragmatice.
,,Pentru a realiza un succes economic, Moldova urmează să-și regândească propria situație și să se dezică de geopolitică. Este necesar un nou model economic, bazat pe atragerea maximă a investițiilor, inclusiv pe seama realizării proiectelor investiționale interstatale”, și-a exprimat încrederea Irina Vlah.
Ea s-a referit în acest context la exemplul pozitiv al Autonomiei găgăuze. ,,Găgăuzia se abstractizează de vectorul de politică externă. Ea este deschisă la toate cele 360 de grade și este disponibilă să colaboreze cu toate țările și cu toți agenții economici, care sunt dispuși să dezvolte economia regiunii”, a declarat Bașcanul.
Tema politicii externe în programul electoral al Irinei Vlah, pe care l-a prezentat alegătorilor regiunii la începutul anului 2015 constituia chestiunea nr. 1. Înainte de a relata alegătorilor despre planurile sale în vederea dezvoltării economiei, culturii, de edificare a relațiilor sale cu puterea centrală, candidata Irina Vlah a descris în mod amănunțit, cum va dezvolta ea ,,parteneriatul strategic” cu Rusia.
Unul dintre sloganurile campaniei electorale a viitorului Bașcan a fost: ,,A fi împreună cu Rusia este în puterile noastre!” Această deviză, care crea un câmp larg pentru fantezie și apela la emoții, așa și nu a fost tradusă în viață. Ocupând funcția de conducător al Autonomiei, Irina Vlah a început să promoveze o politică pragmatică, fără a se limita la condiționalități și limite geopolitice.
,,Partenerii strategici” în cifre
Colaborarea cu Rusia a evoluat, într-adevăr, destul de activ. Timp de doi ani și jumătate au fost realizate multe proiecte, în cadrul cărora autonomia a beneficiat de cadouri în formă de zeci de unități de mijloace tehnice speciale, de utilaj medical, cărți și alte mărfuri cu caracter umanitar. Totodată, este destul de dificil de a evidenția Federația Rusă în calitate de partener strategic principal. În orice caz, dacă ar fi să judecăm în funcție de volumul de asistență, adică de partenerii, care i-au acordat Găgăuziei mai multă atenție.
O confirmare a acestui lucru putem găsi în darea de seamă a Direcției generale a relațiilor externe a Găgăuziei cu privire la bilanțul colaborării autonomiei cu partenerii externi în anul 2016. Astfel, volumul ajutorului umanitar primit de la Rusia a constituit 24 mln 392 mii de lei. Turcia i-a acordat un ajutor în sumă de 21 mln de lei. Iar Uniunea Europeană, care a fost plasată de autorii dării de seamă pe ultimul loc, a investit în autonomie 5 mln de euro, adică aproape de cinci ori mai mult decât ,,partenerul strategic”.
În ultimul timp, activitatea cu donatorii externi s-a intensificat considerabil. Pe lângă Bașcan a fost creat un Consiliu coordonator special pentru repartizarea ajutorului extern. La ultima ședință a acestei structuri, care a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, a fost prezentat un spectru larg de organizații și țări, care acordă sprijin în dezvoltarea autonomiei găgăuze. În comunicatul oficial de presă de la acea ședință au fost menționate Agenția TICA (Turcia), organizațiile USAID (SUA), FISM (Fondul de Investiții Sociale din Moldova), GIZ (Germania), Rotary Club, OSCE, ONU, precum și reprezentanții ambasadelor străine.
Pragmatismul de până la alegeri
Este evident faptul că geopolitica, care și-a jucat rolul său în alegeri, s-a dovedit a fi nepotrivită în administrare. Lozincile cu privire la apropierea de Rusia în edificarea relațiilor cu partenerii occidentali, au constituit, ușurel fie spus, fundalul nu chiar cel mai potrivit. De aceea decizia de a se abstractiza de ele a fost una previzibilă și rezonabilă. Dar cât de mult se va menține pragmatismul puterii găgăuze în exercițiu?
Peste un an va fi dat startul unei noi campanii electorale și ispita de a beneficia de ,,cartea pro-rusă” va fi destul de mare. Majoritatea candidaților, la sigur, nu se vor abține ca să nu aplice acest procedeu. Dacă va decide să se includă în lupta pentru cel de-al doilea mandat, Irina Vlah se va pomeni într-o situație delicată. Orice tentativă de a scutura praful de pe tema ,,partenerului strategic” va provoca reacția concurenților, care îi vor aminti, cum ea, cu un an în urmă, ,,se distanța de geopolitică”. Dar aceasta nu oferă niciun fel de garanții, că Vlah nu ,,se va răzgândi”. Și te-ai mira dacă se va modifica conținutul general al cursei electorale, în care capitala Rusiei va fi amintită nu arareori. Cu toate acestea, declarația ei, potrivit căreia tema vectorului extern se situează în Găgăuzia pe planul al doilea, poate constitui începutul unei discuții serioase în societatea găgăuză și a reevaluării orientărilor obișnuite.
Veaceslav Craciun, Comrat
