Sexismul, violența în bază de gen și discursul de ură, care se manifestă pe diferite paliere, mai persistă încă. Și nu doar în Republica Moldova, unde democrația este încă fragilă, dar persistă și în democrațiile solide. Tratamentul inegal încă se regăsește în viața privată și în viața publică, alimentându-se din multiplele forme de manifestare a sexismului, între care și limbajul de gen, discursul și comportamentul sexist. Aceste fenomene se intensifică și iau amploare în ajunul și în timpul campaniilor electorale. Declarațiile în acest sens au fost făcute la o masă rotundă, organizată de către Consiliul Europei în colaborare cu UN Women Moldova și Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.
Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, consideră că sexismul, discursul de ură și violența în bază de gen nu au loc într-o societate corectă. Dar mai ales atunci când aceste elemente toxice se infiltrează în discurs politic, este subminată întreaga esență a democrației. „Angajamentul nostru față de valorile democratice cere ca noi să creăm mediul electoral liber de discriminare și retorică dăunătoare”, a precizat Falk Lange.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că violența bazată pe gen sau discursul de ură sunt niște elemente de manipulare în alegeri, în special pentru publicul care nu este bine informat. Și deși sunt prevăzute sancțiuni, mai există cazuri în care victimele acestor forme de violență nu îndrăznesc să le raporteze. În opinia sa, acest lucru se întâmplă fie din lipsă de informare, fie din jenă, fie din frică sau din sentimentul că „oricum lucrurile nu se pot schimba”. „Astăzi nu prea vom auzi frazele din trecut, precum că „locul femeii este la bucătărie”. Astăzi mesajele sunt mai subtile, azi se pune la îndoială competența sau profesionalismul femeii. Auzim mesaje de genul: „O femeie președintă, directoare, primară, ministră nu mă reprezintă”. Sau: „Ce pricepe ea în drumuri, în rețele?” sau „Mare specialistă mai este asta”. Sunt expresii care nu-și au locul într-o societate democratică, a precizat șefa CEC.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a menționat suntem într-un moment în care există evoluții importante în ceea ce ține de paritate, de reprezentare. Astăzi există cota de 40% de reprezentare în Parlament, sunt promițătoare și rezultatele la nivel local, însă este necesar să rămânem vigilenți, deoarece mai există foarte multe bariere structurale, printre care și discursul de ură. Toate formele de violență se intensifică în timpul alegerilor. „Urmează alegeri și trebuie să depunem un efort colectiv pentru a sprijini în continuare eforturile Guvernului, pentru a consolida răspunderea juridică pentru aceste fapte. Întregul narativ trebuie schimbat – femeile pot avea opinii și contribuții la fel de valoroase, în toate domeniile – nu doar cel social, educație, îngrijirea copiilor – dar și în domeniul infrastructurii, dezvoltare economică etc.”, a notat Dominika Stojanoska.
Prezent la eveniment, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a declarat că UE se bazează pe valori – respect pentru drepturile omului, pentru demnitatea umană, democrație, egalitate, supremația legii etc. Și orice formă de ură este incompatibilă cu aceste valori. Este important să combatem discursul de ură, în special în mass-media, iar monitorizarea în acest sens are un rol esențial. Or, discursul de ură se intensifică și capătă amploare în special în ajunul și în timpul campaniilor electorale.
