Securitatea alimentară a ţării poate fi în pericol în condiţiile schimbărilor climaterice, susţin experţii

Securitatea alimentară a R. Moldova poate fi în pericol, dacă autorităţile nu vor întreprinde măsuri de adaptare a agriculturii la modificările condiţiilor climaterice. De această părere este Tudor Bajura, şeful Centrului de economie agrară şi dezvoltare rurală al Institutului de Finanţe, Economie şi Statistică, transmite Info-Prim Neo. „Deşi se consideră că R. Moldova va fi asigurată alimentar şi în viitor, studiile efectuate de către institut demonstrează contrariu” a declarat Tudor Bajura joi, 14 august, în cadrul dezbaterilor publice privind Proiectul strategiei naţionale de atenuare a riscurilor naturale şi de schimbare a climei. Potrivit lui, pentru ca populaţia Moldovei să fie asigurată cu produse agro-alimentare, este nevoie anual de circa 1 tonă de produse cerealiere pe cap de locuitor. „În medie în ultimii cinci ani Moldova a obţinut recolte în cantităţi de circa 600 kg de produse cerealiere pe cap de locuitor, fapt ce demonstrează că nu este chiar atât de sigură asigurarea R. Moldova cu produse alimentare”, a menţionat Tudor Bajura. Specialistul în agricultură acuză că nu sunt întreprinse măsuri exacte pentru reducerea vulnerabilităţii Republicii Moldova faţă de riscurile naturale şi factorii antropici. În opinia preşedintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor din R. Moldova (FNFM), Vasile Mârzenco, o soluţie pentru evitarea insuficienţei alimentare din ţară ar fi , în condiţiile schimbării climei, irigarea terenurilor agricole, plantarea soiurilor de plante rezistente la secetă. „Anul trecut, cei care au utilizat seminţe de floarea soarelui de import, rezistente la secetă, au obţinut o roadă puţin mai mare comparativ cu cei care au utilizat seminţe din Moldova, a menţionat Vasile Mârzenco. Potrivit lui, agricultorii nu profită de posibilitatea oferită de Guvern de a asigura culturile agricole, iar acest lucru se întâmplă pe motiv că aceştia nu sunt informaţi suficient în acest sens. Statul asigură 80 la sută din cheltuieli necesare pentru prima de asigurare a terenurilor agricole. În acelaşi timp, nici companiile de asigurare nu manifestă un interes sporit pentru a colabora cu agricultorii, cred specialiştii. Potrivit acestora, oportun ar fi dacă ar fi posibilă unirea tipurilor de asigurare în una singură.