Sectoarele capitalei vor fi conduse de primari şi consilii de sector

Cele 5 sectoare din municipiul Chişinău vor fi conduse de primari şi consiliu de sector, care vor înlocui, în acest fel, instituţia preturii existentă în prezent. Parlamentul a adoptat vineri, 28 iulie, un proiect de lege în acest sens, efectuând modificări la Legea privind administraţia publică locală, Codul electoral şi Legea privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova. Potrivit modificărilor, sectoarele vor avea câte un primar şi 2 viceprimari, iar municipiul va avea un primar general şi patru viceprimari. De asemenea, este prevăzut ca în fiecare sector să activeze câte un consiliu local. Sectoarele din Chişinău vor dispune de aceleaşi atribuţii ca şi unităţile administrativ-teritoriale de nivelul I. Totodată, deciziile Consiliului municipal Chişinău şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general vor fi obligatorii pentru autorităţile sectoarelor. Modificările la Codul electoral prevăd alegerea primarilor şi consiliilor de sector în conformitate cu legislaţia electorală. Se stabileşte, totodată, că pentru validarea alegerilor este suficientă o prezenţă de 25 la sută din alegători, iar în cazul votării repetate pragul electoral este exclus. Potrivit autorilor, deputaţi ai fracţiunilor comuniste, democrate şi creştin-democrate, scopul modificărilor este de a extinde posibilităţile participării cetăţenilor din sectoare la administrarea chestiunilor de interes local; diminuarea monopolului actual al CMC şi Primăriei municipiului; crearea condiţiilor pentru ca în structurile puterii să fie reprezentate diverse forţe politice etc. Solicitat de Info-Prim Neo să comenteze aceste amendamente, consilierul municipal Mihai Roşcovan a opinat că modificările legislative privind crearea consiliilor sectoriale şi alegerea primarului de sector în Chişinău nu sunt justificate din punct de vedere economic şi social. În opinia sursei citate, acest lucru presupune crearea nivelului 2 al administraţiei publice locale în cadrul oraşului, delimitarea strictă a competenţelor între CMC şi consiliile sectoriale, acoperirea financiară a acestor competenţe, adică formarea unor structuri administrative noi cu bugete separate şi independente. Potrivit lui Roşcovan, sectoarele oraşului Chişinău sunt de dimensiuni diferite atât ca populaţie, cât şi ca potenţial economic. De exemplu, în sectorul Ciocana locuiesc aproximativ 80 mii locuitori, pe când la Botanica - peste 190 de mii. O bună parte dintre locuitori din unele sectoare muncesc şi plătesc impozitele în alte sectoare. Deci, va fi nevoie de o redistribuire a veniturilor. Cu părere de rău, susţine consilierul, R. Moldova încă nu are o experienţă pozitivă în redistribuirea veniturilor şi cheltuielilor între nivelul 1 şi 2 al administraţiei locale. De aceea, abordarea neadecvată a atribuirii competenţelor şi redistribuirii veniturilor va genera conflicte între primarii şi consiliile sectoriale, primarul general şi CMC. Potrivit altui argument împotriva acestei iniţiative, noua structură a administraţiei publice din Chişinău va genera cheltuieli suplimentare legate de asigurarea activităţilor consilierilor şi funcţionarilor din sectoare, susţine Roşcovan. În prezent, costurile anuale directe legate de activitatea unui consilier se ridică la 5 mii lei, iar pentru un funcţionar public - minimum 25 mii lei. În varianta nouă a administraţiei publice locale numărul consilierilor locali se va dubla, iar a funcţionarilor publici din sectoare se va majora cel puţin cu 20%. Cheltuielile vor creşte şi din cauză că reorganizarea care se desfăşoară în prezent în CMC nu ţine cont de aceste modificări. Deşi se promovează lozinca “lărgirea posibilităţilor participării cetăţenilor la administrarea chestiunilor de interes local”, părerea lui Mihai Roşcovan este că aceste modificări au drept scop restabilirea sistemului sovietic de divizare şi administrare, pentru a consolida influenţa guvernului central asupra deciziilor la nivel local. La rândul său, Victor Popa, doctor habilitat în drept, coordonator de programe la IDIS „Viitorul”, consideră că această modificare nu înseamnă altceva decât revigorarea vechiului sistem. Potrivit lui, în actualele condiţii, bunăoară, CMC poate decide asupra unei politici unice privind dezvoltarea uniformă a oraşului. De asemenea, în condiţiile actuale, există pârghii de sancţionare a pretorului sau a funcţionarilor publici local în caz de neîndeplinire a sarcinilor, lucru ce va deveni imposibil odată cu modificările propuse. În ceea ce priveşte modificările Codului electoral care prevăd reducerea, de la o treime la 25%, a pragului electoral pentru validarea alegerilor locale, aprobate în prima lectură de deputaţi, sursa citată a comentat că din punct de vedere al democraţiei, această cifră nu e relevantă. Expertul e de părere că acest prag ar trebui în general eliminat, pentru că dreptul de a participa la alegeri este unul facultativ şi, indiferent de numărul votanţilor, alegerile trebuie să fie validate. Modificările operate de Parlament vor intra în vigoare la data numirii alegerilor generale locale din 2007.