Domnule Director IPN Valeriu Vasilică,
Cu referire la dezbaterea din 1 septembrie 2022 la IPN, vreau să vă felicit pentru inspirata idee de a aborda probleme ce țin de funcționarea limbii române, de procesul de studiere a ei de către alogeni, de cunoașterea și folosirea limbii române în societate, alte aspecte orientate spre apropiere și armonizare, nu dezbinare.
Constat cu plăcere că evenimentul a demonstrat în practică ce înseamnă să tinzi să nu rămâi „monolingv”.
Vizionând ulterior înregistrarea dezbaterii, am apreciat mult prestanța invitaților – Igor Boțan, Lilia Burakovski și Irina Vlah, exceptând unele atitudini ale dumneaei, care au avut, în opinia mea, conotații nițel politice și un pic ideologice.
Fiind într-o zonă în care conexiunea s-a dovedit a fi destul de proastă, fapt ce m-a împiedicat să receptez uneori întrebările moderatorului și luările de cuvânt ale participanților, m-am gândit că ar fi bine să precizez unele aspecte la care m-am referit în intervențiile mele, detaliindu-le.
Despre Programul „Limba română – mijloc de integrare socială”
În 2002, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, în parteneriat cu PNUD Moldova, a început gestionarea unui amplu program menit să atragă cât mai mulți cetățeni ce doreau să învețe și să practice activ limba română, dar și persoane care, în virtutea funcțiilor deținute, aveau obligația să cunoască limba oficială a statului.
S-a întrunit o echipă solidă, formată din filologi de la Academia de Științe a Moldovei, de la universități, colegii, licee și profesori de la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”.
În cadrul Programului, pe lângă faptul că s-au organizat cursuri (foarte eficiente) în diferite zone ale republicii, au fost elaborate și editate multe materiale: ghidul pentru profesori, trei manuale (pentru diferite niveluri de învățare) cu titlul „Limba care ne unește”, însoțite de trei caiete de exerciții cu temele pentru acasă, înregistrări audio, filme didactice, fișe bilingve cu diferite situații de comunicare (în română și rusă; în română și ucraineană; în română și găgăuză; în română și bulgară) ș.a.
A fost organizată și o școală de vară pentru șaptezeci și două de persoane, care a avut un imens succes.
Sper ca cititorilor dvs. să le fie interesant să afle ce s-a întâmplat la acea școală, care s-a desfășurat la Holercani.
În prima zi am convenit cu studenții și studentele să vorbim pe tot parcursul aflării la școala de vară doar românește, fapt acceptat de toți.
Iar în prima seară s-a produs un minunat spectacol (improvizat, nu pregătit din timp).
Profesorul de muzică, Veaceslav Adam, care s-a dovedit a fi și un bun regizor, le-a propus participanților și participantelor să ia loc la mese conform principiului etnic: într-o parte, comunitatea ucraineană, în altă parte – cea rusă, apoi – cea bielorusă, mai apoi - cea găgăuză, cea bulgară.
La început au interpretat cântecele lor de suflet, cunoscute de o întreagă lume, ucrainenii și ucrainencele, fiind acompaniați „din mers” de profesionistul Veaceslav Adam, alăturându-se cu vocile lor și ceilalți studenți și studente. Toată sala a cântat apoi cântece rusești, găgăuzești, bulgărești ș.a.
La final, profesorul de muzică le-a distribuit participanților și participantelor fișe cu versurile cântecului „Trandafir de la Moldova” și ... aveai impresia că e un cor în care membrii lui activează împreună de foarte mulți ani.
Ce idee minunată a avut profesorul de muzică! Inițial „ne-a separat”, ca ulterior să ne unească prin cântec.
A doua zi au început orele de română. Persoanele participante la școala de vară au fost repartizate în șase grupe (câte douăsprezece în fiecare grupă).
Colegele mele, minunatele profesoare Sabina Corniciuc, Lucia Cucu, Ala Zavadschi și Violeta Ungureanu-Constantinovici și-au pregătit cursul special pentru școala de vară și, realizându-l cu succes, au contribuit efectiv la obținerea de către studenți și studente a abilităților necesare de comunicare.
Ce includea cursul fiecăreia dintre colege?
1) Curs conversațional având la bază acte / intenții și modele comunicative;
2) Curs de vorbire bazat pe imagini / desene;
3) Curs de comunicare în diferite situații și la diverse instituții;
4) Cursul „Înțelepciune din popor” (Comunicare pe baza proverbelor și zicătorilor)
Eu mi-am întitulat cursul „În lumea poveștilor” și ne-am tot spus unii altora pe tot parcursul școlii de vară povești moldovenești / românești, ucrainești, rusești, găgăuzești, bulgărești, dar și din tezaurul altor popoare.
Veaceslav Adam le-a propus participanților / participantelor la curs să învețe cântece și dansuri moldovenești (românești).
Lecțiile se desfășurau conform principiului circular și studenții / studentele participau în fiece zi la toate cursurile prezentate de profesoare și profesori.
În fiece dimineață, prin tragere la sorți, una dintre cele șase grupe avea misiunea să pregătescă (după încheierea orelor) și să ne prezinte seara ... un spectacol.
Primele au apărut în scenă doamnele ce formau grupa de funcționare die la direcțiile Primăriei mun. Chișinău și profesorul de muzică, prezentându-ne spectacolul „Adam și Evele”.
Doamna Kasaturova de la Direcția finanțe a Primăriei mun. Chișinău (în rolul lui Dumnezeu), îmbrăcată cu un costum improvizat din două cearșafuri albe, având pe cap o coroniță din flori, preponderent galbene, începea spectacolul cu replica „De ce ești trist, Adame?”
Alt spectacol cu titlul „Povestea unui student sărac”, „montată” și demonstrată de grupa constituită din directori / directoare de la instituțiile preșcolare și școlare era despre un student trist din cauză că dorea să învețe limba română, dar nu avea bani să achite cursurile care erau cu plată și despre drumul parcurs de la Primărie până la ... Președinție (la Voronin). Într-un sfârșit, UNDP Moldova l-a ajutat pe el, i-a ajutat pe mulți alții să studieze și să vorbească în limba română
A venit însă nefastul pentru noi an 2004, când guvernarea comunistă de atunci ne-a sistat activitățile.
Motivul: Programul era dăunător pentru Republica Moldova, deoarece promova limba altui stat, nu limba noastră moldovenească.
Închei aici, deși mai am multe a spune ...
Cu multă considerație,
Prof. Alexei Axan
*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
