Schimbarea modului de remunerare a concediilor medicale generează divergenţe dure între actorii sociali. Analiză economică IPN
https://www.ipn.md/index.php/ro/schimbarea-modului-de-remunerare-a-concediilor-medicale-genereaza-divergente-dur-7966_960046.html
Schimbarea modului de remunerare şi stabilire a cuantumului indemnizaţiei pentru incapaciate temporară de muncă, aprobată de Guvernul R.Moldova săptămâna trecută, instituie, în viziunea Patronatului şi a experţilor în drepturile omului, un impozit ascuns pe care vor fi siliţi să-l achite agenţii economici şi care va aduce prejudicii drepturilor cetăţenilor. Alţi experţi consideră benefice şi conforme standardelor internaţionale modificările propuse de Guvern la Legea din iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Conform acestora, prima zi a concediului de boală va fi achitată chiar de angajat, iar următoarele 7 zile de angajator. Doar din a 9-a zi remunerările se vor efectua din Fondul social.
Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, Leonid Cerescu, susţine că aceste modificări nu sunt altceva decât o modalitate de a impune agenţii economici să achite încă un impozit. Astfel, potrivit lui Cerescu, rămâne în vigoare impozitul de 26% pe care agenţii economici îl transferă în Fondul social, inclusiv pentru remunerarea concediilor de boală, iar paralel, în cazul îmbolnăvirilor angajaţilor, patronii vor mai achita echivalentul salariilor pe 7 zile de lucru. Statisticile arată, susţine Cerescu, că marea majoritate a concediilor medicale au o durată de 6-7 zile, astfel că achitarea lor va fi pusă în totalitate pe umerii agenţilor economici. Şeful Patronatelor afirmă că zeci de agenţi economici se arată revoltaţi de această decizie, considerând-o una pornită împotriva lor cu scop de a sustrage surse suplimentare de bani, care ar putea genera falimentarea întreprinderilor. Astfel, spune sursa citată, fabrica „Ionel”, care achită 16 milioane de lei în Fondul social, inclusiv 6 milioane pentru concediile medicale, nu va putea şi nu este echitabil să achite încă 6 milioane pentru aceleaşi concedii.
Leonid Cerescu spune că a rămas foarte surprins de faptul, că în şedinţa Guvernului de la 21 iunie, sindicatele, care trebuie să apere interesele angajaţilor, au tăcut şi au acceptat această modificare îndreptată împotriva atât a angajaţilor, cât şi a angajatorilor.
Pe de altă parte, Inspectorul principal al Muncii, Dumitru Stăvilă, a declarat reporterului Info-Prim Neo, că noua modalitate de achitare a concediilor medicale va influenţa pozitiv crearea de către agenţii economici a condiţiilor bune de muncă pentru angajaţi şi îi va face responsabili pentru sănătatea acestora. Stăvilă crede că în condiţiile actuale mai mulţi patroni sunt interesaţii în lipsa angajaţilor de la serviciu. Astfel, în anul 2005, la 100 de salariaţi în agricultură, 35 s-au aflat în concedii medicale, iar la 100 de salariaţi din transporturi – 88 au luat concedii de boală. Suma cheltuielilor pentru achitarea acestor concedii a fost mai mare ca în anul 2004 cu circa 67 milioane de lei şi a constituit aproape 240 milioane lei, spune Dumitru Stăvilă.
Sursa citată admite că aceste cheltuieli suplimentare pentru achitarea concediilor de boală ar putea influenţa creşterea preţurilor, impusă de agenţii economici, nevoiţi să achite bani suplimentari din fondul de salarizare.
Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Muncii în Moldova, Ala Lipciu, a declarat că achitarea concediilor medicale din Fondul social îi scuteşte pe angajatorii de responsabilităţi. Acum, aceştia vor crea condiţii mai bune salariaţilor pentru a diminua numărul concediilor de boală. Ala Lipciu consideră că modificările promovate sunt de standard internaţional.
Solicitat de Info-Prim Neo, preşedintele Comitetului Helsinki, Ştefan Urâtu, a declarat că modificarea legislativă ar putea fi calificată drept o măsură de combatere a abuzurilor în domeniul concediilor medicale, dar, totodată, ea generează o înrăutăţire a situaţiei angajaţilor, a oamenilor bolnavi. El nu exclude că există unele interese de grup care urmăresc sustragerea impozitelor ascunse şi că acestea se vor majora treptat ca şi în cazul poliţelor de asigurare medicală, care, în fiecare an, se scumpesc cu mai mult de 200 de lei. R. Moldova raportează Europei că micşorează taxele, iar, pe de altă parte, susţine Ştefan Urâtu, impozitele se majorează considerabil. „Această decizie, pornită împotriva oamenilor, este un şiretlic, un mecanism antidemocratic, un atac masiv, o încălcare a drepturilor omului şi nu înţeleg de ce nu se pronunţă sindicatele”, a mai spus Ştefan Urâtu.
La sfârşitul săptămânii, trecute reporterul Info-Prim Neo a făcut mai multe tentative de a solicita opinia preşedintelui Federaţiei Sindicatelor „Solidaritatea”, Leonid Manea şi a preşedintelui Confederaţiei Sindicatelor, Petru Chiriac, dar fără succes.
Potrivit notei informative la hotărârea de Guvern, semnată de consilierul principal de stat în domeniul dezvoltări sociale, Iurie Bucinschi, se spune că un mecanism modern de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prevede nu doar obligativitatea achitării acesteia, ci şi sporirea responsabilităţii angajatorului şi a persoanei asigurate în vederea reducerii numărului şi duratei absenţelor de la locul de muncă pe motiv de boală. În aceeaşi şedinţă, ministrul Sănătăţii şi Protecţei Sociale, Ion Ababii, a declarat că acest proiect urmăreşte racordarea actelor legislative la cadrul european. Potrivit presei de la Chişinău, iniţiativa de modificare a legislaţiei la acest capitol aparţine însuşi premierului, Vasile Tarlev, „îngrijorat de ratele crescânde ale indemnizaţiilor pentru achitarea concediilor de boală”.
Modificările operate de Guvern vizează şi stabilirea unei mărimi fixe de 75% din salariu. Pentru mame, în cazul concediului de maternitate, pentru bolnavii de cancer, tuberculoză şi HIV SIDA indemnizaţia va fi de 100 %.