logo

Sărăcia din Moldova: pericole sociale, politice și geopolitice, dezbatere IPN


https://www.ipn.md/index.php/ro/saracia-din-moldova-pericole-sociale-politice-si-geopolitice-dezbatere-8004_1096674.html

Nivelul de viață determină în mod hotărâtor calitatea și chiar durata vieții oamenilor, iar un nivel scăzut, la limita sărăciei, reprezintă un pericol real pentru viața acelor oameni. Nivelul de viață mai determină, în mare parte, opțiunile politice și geopolitice. Cu cât mai săraci sunt oamenii – cu atât este mai mare riscul că aceștia vor vota oferte politice autoritare, populiste, nedemocratice, chiar ațâțătoare de vrajbă și de război. Astfel, sărăcia poate reprezenta un pericol real pentru caracterul democratic al statului în care aceștia trăiesc. De când există, Republica Moldova este cunoscută ca fiind cea mai săracă țară din Europa. Ce pericole generează această situație pentru prezentul și viitorul țării, pentru cursul democratic și european al ei, ce trebuie și ce se poate de făcut pentru a diminua sau a respinge aceste pericole cât mai curând, au discutat invitații dezbaterii publice „Sărăcia din Moldova: pericole sociale, politice și geopolitice”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că sărăcia este definită drept „lipsa mijloacelor materiale necesare existenței”. Potrivit lui, nu există un singur criteriu internațional pentru a defini „sărăcia absolută”. De obicei, se recurge la stabilirea unui prag absolut al sărăciei – lipsa mijloacelor materiale pentru a cumpăra pe zi cel puțin o cantitate de bunuri care ar costa o anumită sumă de bani. Avantajul definirii sărăciei prin bani este acela că se poate obține relativ uşor cifre, date şi statistici. „Pe de altă parte, vieţile reale ale oamenilor sunt mult mai complexe, motiv pentru care, consideră expertul, o astfel de definiție, legată de resursele financiare, nu este suficientă. Sărăcia nu trebuie apreciată doar prin portofelul oamenilor, ci şi viaţa lor de zi cu zi. De exemplu, dacă au acces la apă curată, dar şi la ziare sau la internet, dacă au posibilitatea să se implice în viaţa politică şi culturală”, a spus Igor Boțan.

Expertul menționează că ONU a elaborat o listă lungă de criterii cu ajutorul cărora califică stadiul de dezvoltare al fiecărui stat, aşa-numitul „indice al dezvoltării umane”. „Respectiv, sărăcia înseamnă dezavantaje în toate domeniile vieţii: în educaţie, cultură, sănătate, locuință. Pentru depășirea sărăciei trebuie îmbunătățite toate domeniile menționate: politica educațională, sistemul sanitar, să fie în vizorul autorităților pentru a o combate. Articolul 47 al Constituției, care se referă la dreptul la asistența şi protecție socială, prevede că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. Prin asta se înțelege că Moldova este un stat social și de combaterea sărăciei la modul direct este responsabil Guvernul și ministerul de profil”, precizează Igor Boțan.

Tatiana Puiu, vicepreședinta Comitetului European pentru Drepturile Sociale, a relatat că în 2021, statisticile oferite că către Eurostat (oficiul european de statistică), au arătat că, de exemplu România, Bulgaria sau Grecia arată cifre mult mai mari decât Republica Moldova la capitolul sărăcie. De exemplu, România, în clasament a arătat o rată de circa 35% din numărul populației, de persoane care sunt în risc de sărăcie și excluderii sociale. Potrivit Tatianei Puiu, când se vorbește despre sărăcie, nu trebuie să ne axăm pe anumite semne ale sărăciei, precum dificultatea de a avea acces la hrană, apă caldă, electricitate, dar trebuie să ne axăm pe un aspect important cum este excluderea socială. Pentru că în goana după o viață mai calitativă luăm trei job-uri, uităm că se rup relațiile interumane, nu dispunem de viață socială.

Cel mai mult, susține Tatiana Puiu, de sărăcie sunt afectați copii. „Pentru copii, un aspect problematic este accesul la educație calitativă, de cele mai multe ori activitățile extrașcolare și extracurriculare devin un lux, fapt valabil nu dar pentru Republica Moldova, dar și alte state care sunt din regiune. În condițiile sărăciei este complicată procurarea unui instrument muzical dacă vrei să faci muzică, procurarea unui costum sportiv dacă vrei să faci sport de performanță. Excluderea socială are un impact foarte mare în viitorul generațiilor”, a spus Tatiana Puiu.

Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, deputat al fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, a spus că criteriul care stă la baza declarării Moldovei drept cea mai săracă țară din Europa este rata sărăciei, care în Moldova se calculează un pic diferit decât în UE, de aceea în statistici România sau Bulgaria pot fi mai sus. În Moldova, indicatorul sărăciei pornește de la un calcul fix, legat de minimumul de existență exprimat inclusiv sub forma caloriilor care trebuie consumate de o persoană. UE a renunțat de mult la o asemenea metodologie. În opinia deputatului, motivele sărăciei încep de la efectele tranziției care au avut efect asupra societății, proasta guvernare care a existat pe parcursul timpului, dar și exodul populației. Deputatul susține că Moldova se confruntă, pe de o parte, cu o rată înaltă a sărăciei, pe de altă parte, cu forța de muncă care se reduce și îmbătrânește, soluția la aceste probleme pe termen scurt, mediu și lung fiind integrarea în UE și accesul la fondurile UE.

Potrivit lui Dan Perciun, la situația actuală s-a ajuns pentru că s-a furat țara timp de 30 de ani, iar odată cu destrămarea URSS a existat o pierdere a capacității de producere, a capitalului care a dus la o descreștere economică timp de mai mulți ani, care a redus PIB-ul țării în primii ani după independență într-un mod dramatic. „Această pierdere a putut fi recuperată dacă ar fi existat o clasă politică cu o orientare clară pro-europeană. Conform ultimelor statistici, România a ajuns Portugalia din urmă raportat la venitul mediu salarial în UE. În următoaree decadă speră să ajungă la nivelul mediu al salarizării în UE când vine vorba de salariul pe economie. Din păcate, factorii structurali cu care se confruntă Republica Moldova sunt complecși, cu o populație care îmbătrânește ceea ce face complicată depășirea situației. E nevoie de fonduri europene pentru un impuls care va ajuta să se recupereze din decalajul față de România pentru început și apoi față de UE”, a spus parlamentarul.

Vadim Pistrinciuc, sociolog, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), consideră că provocările sociale cele mai dure și mai triste sunt cele care afectează viața de familie, viața, sănătatea și educația copiilor. „Foarte des, sărăcia absolută, pauperizarea sunt însoțite de probleme grave, dezorganizarea familială, de o implicare sub limita critică în educația și dezvoltarea copiilor, malnutriție, boli diverse în familie. Acesta este cel mai mare pericol social pentru că afectează viitoarele generații. Copiii din familiile foarte sărace sunt privați de servicii de educație de calitate, după ce a avut loc dezorganizarea familială, consumul de alcool în familie agravează situația. Are loc marginalizarea în raport cu serviciile esențiale. Persoana nu are acces la produse alimentare, servicii de sănătate etc. Acest lucru afectează posibilitatea generațiilor întregi de a ieși din circuitul sărăciei. De multe ori sărăcia este legată de factori obiectivi, cum ar fi imposibilitatea de a munci, dizabilitatea. Partea bună este că există o rețea de asistenți sociali, primării și proximitatea oamenilor față de astfel de instituții nu este atât de mare, rareori când despre astfel de familii nu se cunoaște”, a spus expertul.

Potrivit lui, un număr foarte mare de populație săracă poate duce și la anumite revolte sociale, care mai apoi să se transpună în impacturi politice ale sărăciei. Populația săracă este mult mai deschisă față de mesajele populiste, radicale, marginale, dispariția narativului politic și înlocuire lui cu promisiuni foarte simple. „Dar, totuși, cel mai mare impact îl are sărăcia asupra copiilor și viitoarelor generații, fiindcă asta afectează capacitatea de muncă, educația, calificările pe care le au această generație și din păcate, foarte des sărăcia începe să capete o formă generațională și se transmite prin moștenire din cauza privării copiilor de bunuri și servicii”, a spus Vadim Pistrinciuc.

Dezbaterea publică „Sărăcia din Moldova: pericole sociale, politice și geopolitice”, ediția a 282-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” este desfășurată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.