logo

Sănătatea din locurile de detenție este sănătatea populației Republicii Moldova, declarații


https://www.ipn.md/index.php/ro/sanatatea-din-locurile-de-detentie-este-sanatatea-populatiei-republicii-7967_1093698.html

Sănătatea din locurile de detenție este sănătatea populației Republicii Moldova, este sănătatea publică. Întotdeauna există un risc de transmitere a bolilor în comunitate prin intermediul persoanelor care vizitează aceste locuri, inclusiv angajații instituțiilor penitenciare. În toate politicile naționale și în strategiile Ministerului Sănătății trebuie să fie subliniate cu linie roșie situația și specificul persoanelor care se află în locurile de detenție. O spun reprezentanții Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova și cei ai Centrului de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI), care au implementat proiectul „Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății”.

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul Valerian Mămăligă, expert IDOM, a declarat că proiectul este implementat începând cu luna iulie 2022. În această perioadă au fost desfășurate activități de advocacy și de încurajare a dialogului politic cu părțile interesate, autoritățile publice din Republica Moldova și au fost formulate recomandări. Pandemia COVID-19 a generat situații critice. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din locurile privative de liberate, din instituțiile de tip închis s-au confruntat cu provocări specifice. Aceste situații sunt accentuate mai ales în izolatoarele de detenție provizorie ale poliției, în penitenciare, centrele de plasament pentru persoanele cu dizabilități, instituțiile rezidențiale cu profil social etc.

„În 2021, IDOM a efectuat vizite de monitorizare în instituții de tip închis, s-au constatat încălcări și nereguli. A fost prezentat un raport care include și recomandări pentru Guvern, astfel încât situația să fie remediată. Noi nu ne dorim să se întâmple încălcări care cumva au fost generate de această pandemie. Respectiv, am venit cu propuneri către autorități ca să adopte reglementări pentru ca drepturile persoanelor din acest instituții să fie respectate”, a notat Valerian Mămăligă.

Svetlana Doltu, directoarea asociației obștești AFI, a menționat că proiectul respectiv este parte a unei inițiative regionale. Proiecte similare au fost implementate și în Armenia, Georgia. Pe lângă activitățile de la nivel național, a avut loc și un transfer de experiență între statele beneficiare ale proiectului. Moldova, fiind o țară mică, cu resurse limitate, doar alinierea la standardele internaționale poate fi soluția pentru un răspuns eficient la provocări. „Infecția nu alege – ești deținut sau angajat. De asta, măsurile de control al infecției necesită o implementare comprehensivă și echilibrată pentru a respecta nu doar drepturile beneficiarilor, cum ar fi deținuții, dar și dreptul la sănătate al angajaților”, explică Svetlana Doltu.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a menționat că instituțiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului notează că în context pandemic restricțiile trebuie să existe, dar ele trebuie să fie proporționale, iar drepturile omului nu pot fi neglijate. Potrivit lui, deseori se constată că multe probleme ar putea fi soluționate printr-un minim efort și o minimă dorință dacă nu ar lipsi interacțiunea între autorități.

Proiectul „Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății” face parte din programul „Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.