RISE Moldova: Proiecte fantomă din bani europeni în Găgăuzia

O parte din mijloacele grantului în valoare de 3 mln. de euro oferit de Uniunea Europeană au fost utilizate de autoritățile din Găgăuzia pentru niște proiecte fantomă care s-au dovedit a fi inutile, totodată cca un milion de euro a fost cheltuit pentru remunerarea experților și angajaților, deși rezultatele muncii unora dintre ei s-au dovedit a fi inutile ori chiar au fost secretizate, transmite IPN citând o investigaţie realizată de RISE Moldova.

Proiectul „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA) a fost implementat în perioada 2017-2020, totuși unele din componentele acestuia lipsesc chiar și la trei ani distanță de la ultimul termen-limită”, indică autorii investigației jurnalistice „ Proiecte fantomă din bani europeni în Găgăuzia”.

„Una din direcțiile proiectului ținea de sporirea calității inițiativelor legislative. Cu acest scop a fost selectat un grup de experți care a elaborat 16 proiecte de lege. Totuși, niciunul din acestea nu este aprobat la nivel local chiar și la peste trei ani de la încheierea SLPA”, a relatat într-un comentariu pentru IPN autorul investigației, jurnalistul Piotr Garciu.

Potrivit investigației, chiar și la trei ani distanță de la încheierea proiectului, nu toate direcțiile din cadrul Comitetului Executiv al Găgăuziei sunt conectate sau utilizează sistemul electronic de circulație a documentelor, unul costisitor de altfel, deși pentru crearea acestuia au fost cheltuiți cca 8 mln. de lei (peste 400 mii de euro).

„Unul din obiectivele proiectului ținea de eficientizarea activităţii autorităţilor publice din Găgăuzia. În acest scop autoritățile publice au implicat experţi internaţionali, bugetând pentru ei o remunerare în valoare de 900 de euro pentru o zi de muncă. Totuşi, unele din documentele elaborate de consultanți aşa şi se prăfuiesc uitate prin sertare. Totodată, autorităţile din autonomie nu au redus numărul de direcţii din cadrul Comitetului Executiv al Găgăuziei, chiar dacă un document de restructurare, la fel, a fost elaborat în cadrul proiectului”, a mai notat autorul investigaţiei.

Deşi o parte din bani a fost cheltuită fără vreun impact, o altă parte din grant a fost utilizată pentru a acoperi nişte cheltuieli neprevăzute iniţial.

„Bunăoară, din bani europeni a fost făcută „reparaţie euro” în biroul Başcanului şi în alte încăperi din sediul Executivului din Găgăuzia, chiar dacă din start în proiect nu au fost prevăzute astfel de mijloace. Totuşi, devierea de la cheltuielile prevăzute, inclusiv costurile reparaţiei, a fost secretizată atât de autorităţile din autonomie, cât şi de reprezentanţa UE în Moldova sub pretextul clauzei de confidenţialitate a acordului de grant”, a mai precizat Piotr Garciu.

Potrivit estimărilor jurnaliştilor, „pe parcursul ultimilor opt ani, Uniunea Europeană a fost unul dintre cei mai importanţi donatori internaţionali pentru Găgăuzia, implementând în autonomie proiecte în valoare de peste 11 mln. de euro”.

„Totuși acest lucru nu a avut vreun impact pentru popularitatea ideii de integrare europeană. Bunăoară, sondajul desfășurat de compania IData în decembrie 2022 a demonstrat că în Găgăuzia cota celor care susțin aderarea la UE este una din cele mai reduse printre regiunile din Moldova. Astfel, doar fiecare al treilea locuitor din autonomie se pronunță în favoarea integrării europene”, se mai spune în investigația „ Proiecte fantomă din bani europeni în Găgăuzia”.