Unul dintre riscurile legate de participarea votanților din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie ține de libera circulație. Aceasta chiar dacă autoritățile de la Tiraspol au anunțat public că pe 1 noiembrie nu va fi obstrucționată deplasarea alegătorilor din stânga Nistrului. Or, deciziile administrației transnistrene, inclusiv instituirea stării de urgență, au fost adoptate unilateral. Unilaterală și ilegală a fost și instalarea posturilor de control în Zona de Securitate, iar orice tentativă de a documenta aceste încălcări este blocată. Sunt îngrijorări formulate în cadrul unor dezbateri organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a menționat că, la data de 11 septembrie, era înregistrat un număr de peste 248 de mii de alegători care domiciliază în stânga Nistrului. S-a decis deschiderea a 42 de secții de votare. Cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului, care au înregistrare la domiciliu sau reședință în localitățile aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale, vor putea vota pe liste suplimentare.
Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a precizat că secțiile de votare la care vor putea vota cetățenii din regiunea transnistreană sunt amplasate în 22 de localități de pe partea dreaptă a Nistrului. Cele mai multe sunt în localitățile Sănătăuca, Rezina și Varnița. În 11 localități sunt câte două secții de votare, iar în opt localități este câte o secție de votare. „Cel puțin pentru data de 1 noiembrie, când se va desfășura scrutinul, Tiraspolul va permite circulația cetățenilor Republicii Moldova pentru a-și exprima dreptul la vot, dar noi vom monitoriza în continuare acest proces, întrucât comportamentul poate fi imprevizibil”, a notat Cristina Lesnic.
Sergiu Golovaci, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a precizat că și pe malul drept sunt anumite impedimente. Există semnale că, posibil, în ziua alegerilor să existe anumite acțiuni din partea unor activiști, prin care se va încerca obstrucționarea accesului alegătorilor din stânga Nistrului către secțiile deschise. „Ar putea să apară tentative și încercări de a bloca traseele sau căile de acces prin care cetățenii din stânga Nistrului ar putea să se prezinte la secțiile de votare deschise pentru ei”, a notat Sergiu Golovaci.
Șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor, Pavel Postica, a menționat că doar Parlamentul poate limita dreptul la vot. În 2016, când Curtea Constituțională a analizat legalitatea alegerilor prezidențiale, a subliniat că dreptul de vot nu este un drept absolut și poate fi limitat, inclusiv sub aspecte de reședință a alegătorului. O altă hotărâre a Curții, din 2017, stipulează că o parte din teritoriul Republicii Moldova, și anume regiunea transnistreană, este un teritoriu aflat sub ocupația Federației Ruse, pentru că acolo sunt dislocate trupe militare și unități militare ale Rusiei. „Și acum întrebarea este de la sine înțeleasă: Poate fi, spre exemplu, limitat dreptul la vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană conform acelor prevederi ale Curții Constituționale? Evident că da, orice persoană o să zică: da, în aceste circumstanțe acest drept poate fi limitat. Cine poate limita acest drept? Evident că unica instituție care poate limita acest drept definitiv sau absolut este Parlamentul”, explică Pavel Postica.
Evenimentul este organizat de IPRE, cu suportul oferit de Fundația Hanns Seidel.
