Cetățenii Republicii Moldova au obosit să tot audă despre corupție și corupți. Să vorbești despre coruperea clasei noastre politice, după furtul miliardului, e pur și simplu banal, chiar enervant. Doar este evident că putregaiul corupției a devorat întreaga construcție statală, lăsând metastaze în toate instituțiile publice și private. Și iată că în aceste circumstanțe, apropierea alegerilor parlamentare, programate pentru 24 februarie 2019, începe să scoată la iveală lucruri neașteptate – exemple de rezistență a politicienilor moldoveni la ispita corupției.
Un astfel de exemplu l-am putut desprinde, la 4 noiembrie 2018, din emisiunea „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8, în cadrul căreia președintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, ne-a anunțat despre strategia formațiunii sale în apropiatele alegeri parlamentare, în special despre modalitatea cooperării PL cu opoziția extraparlamentară în vederea combaterii formațiunilor de la guvernare. După un șir de declarații anterioare, foarte dure la adresa opoziției extraparlamentare, cu răspunsuri pe potrivă din partea acesteia, Mihai Ghimpu declară împăciuitor următoarele: „Mie mi-a fost clar de la început că n-o să formăm un bloc electoral. Noi vorbim de coordonarea circumscripțiilor, adică susținerea deputaților așa încât să nu ne batem noi și să treacă socialistul sau PD-istul sau omul lui Plahotniuc. Avem 51 de circumscripții. Am deja dat curs invitației noastre, o să ne întâlnim”.
Aceasta e esența întregii strategii. E clar, nu va exista un bloc electoral euro-unionist, mare și unit, pentru o confruntare decisivă, frontală, cu partidul puterii și acoliții acestuia. Cel puțin se propune o renunțare la atacuri reciproce și o eventuală cooperarea în circumscripțiile uninominale. Este naiv să se creadă în așa ceva, dar totuși merită atenție o astfel de ofertă. Totuși, nu asta impresionează cel mai mult în abordările liderului PL. Vorba e că anterior Mihai Ghimpu se revoltase în public împotriva așa-ziselor filtre de integritate ale opoziției extraparlamentare pentru formarea unei liste comune de candidați ai opoziției. Însăși ideea filtrelor parcă ar fi pus la îndoială integritatea lui Mihai Ghimpu, iar asta a fost revoltător pentru domnia sa. Pentru a nu trece prin filtre, liderul PL se resemnează în privința blocului electoral și propune o cooperare minimală - coordonarea eforturilor în circumscripțiile uninominale.
Pentru ca toată lumea să se convingă că ideea filtrelor de integritate este o absurditate, Mihai Ghimpu a anunțat opinia publică despre faptul că domniei sale i s-a propus mită de 400 milioane de lei pentru a accepta „o majorare”. Cine într-un stat putred de corupt ar putea rezista în fața unei oferte de aceste gen? După aceste declarații oricine ar trebui să tragă concluzia – politicianul care a refuzat o mită de asemenea proporții este, neîndoielnic, integru. Sau poate au existat obstacole de altă natură pentru acceptare mitei? Într-adevăr, 400 milioane de lei nu-i poți pune în buzunar, nu-i poți lua într-o geantă sau într-un sac. Conform calculelor lui Mihai Ghimpu, volumul miliardului furat echivalează cu cel al 10 autobuse “Ikarus”, deci mita de 400 milioane lei ar trebuie transportată cu 4 “Ikarus”-uri. Asta e o problemă.
Liderul PL nu ne-a oferit detalii în privința funcției pe care o ocupa când i s-a propus mita și ce urma “să majoreze”. De aceea, întreaga campanie electorală a PL va avea la bază, probabil, intriga – ce ar fi trebuit să majoreze Mihai Ghimpu și cum de a rezistat? Pentru cetățeni va fi imposibil să reziste ispitei să afle – cine și pentru ce scopuri își dorea majorarea a ceva? Întrebările captivante nu se termină aici. Ce funcții bănoase a deținut liderul PL ca să i se facă astfel de oferte și dacă nu cumva cei care dețin actualmente funcțiile respective nu le valorifică prin acceptarea mituirii? Ne amintim că Mihai Ghimpu a deținut funcția de președinte al Consiliului municipal Chișinău și funcția de Președinte al Parlamentului perioade de timp relativ scurte. Ambele funcții sunt importante, totuși, deciziile în Consiliu și Parlament se adoptă cu majoritățile consilierilor, respectiv, a deputaților. Funcția de Președinte interimar al Republicii Moldova, pe care a deținut-o Mihai Ghimpu nu presupune majorarea a ceva pentru care s-ar oferi mită de 400 milioane lei. De acea, ar fi potrivit să presupunem că liderul PL a glumit sau a dorit să creeze un mit despre incoruptibilitate.
În sensul celor menționate mai sus, sigur că Mihai Ghimpu merită toată aprecierea cetățenilor pentru rezistența la ispitele corupției. Totuși, ceea ce contează pentru publicul larg este că liderul PL acceptă compromisurile. Cel mai important compromis pe care l-a făcut a fost cel de a semna protocolul secret privind partajarea funcțiilor de drept și de reglementare. Cei care au obținut funcțiile respective în baza protocolului secret au admis furtul miliardului. Și asta contează foarte mult. Așa cum s-a adeverit, un compromis de acest gen poate fi mai periculos decât acceptarea unei mite exorbitante.
Experții IPN
