Promisiunea pastorală de mai bine, convertită în alte așteptări
Evenimente în top, de la A la Z
I. Împrumutul rusesc, adoptat și pus în cui
II. Schimbarea la față a Curții Constituționale
III. Facerea de bine - din Est, din Extremul Orient, din Asia Mică
TOP I Împrumutul rusesc, adoptat și... suspendat. Semnat la Moscova pe 17 aprilie, acordul de împrumut a 200 mln de euro vineri deja era ratificat de Parlamentul de la Chișinău, provocând în acest răstimp discuții aprinse între actorii politici autohtoni.
În plenul Parlamentului, premierul Ion Chicu a menționat că scopul acestui împrumut este de a finanța necesitățile bugetului Republicii Moldova, fiind posibilă acoperirea a aproape o jumătate din creșterea deficitului bugetar. Or, fără acest împrumut, dar și altele, nu va exista posibilitatea să fie achitate pensii și salarii, a spus premierul.
Deși acordul fusese aprobat de Guvern, miniștrii au avut întrebări vizavi de clauza care se referă la participarea agenților economici la achizițiile publice, legate de proiecte investiționale finanțate din creditul rusesc.
De asemenea, în cadrul discuțiilor pe platforma Consiliului Coaliției de guvernare, deputații fracțiunilor PDM și PSRM au solicitat Ministerului Justiției o opinie juridică pentru interpretarea articolului care prevede că „Orice datorie restantă a oricărei entități din Republica Moldova către guvernul rus sau instituții ale guvernului rus, unde există „acordul părții moldovenești”, devine automat parte a acestui contract” din Acordul de creditare din partea Federației Ruse. PSRM și PDM au cerut să fie concretizată și modalitatea de soluționare a litigiilor între cele două părți.
Totodată, majoritatea parlamentară a solicitat Ministerului Finanțelor o informație privind existența unor datorii sau împrumuturi garantate de stat către Federația Rusă, dar și informații privind procedura și modalitatea de oferire eventuală a unor astfel de garanții de către Republica Moldova.
Dar, ulterior, nu s-a mai auzit nimic despre aceste interpelări făcute de pe „platforma Consiliului Coaliției”, care erau în disonanță cu viziunile strategice ale PSRM privind cooperarea cu Rusia.
Totodată, Partidul Socialiștilor a dat un comunicat în care a menționat că „nu susține alunecarea statului într-o gaură a datoriilor prin obținerea irațională și utilizarea ineficientă a împrumuturilor externe”. Dar „în situația stării de urgență, Moldova este obligată să apeleze la împrumuturi externe”, spune un comunicat de presă al formațiunii.
În schimb, pe parcursul întregii săptămâni, opoziția a criticat dur atât clauzele acordului, cât și acordul în întregime. Deputatul Platformei DA Chiril Moțpan a considerat că creditul în valoare de 200 mln de euro, oferit Republicii Moldova de Federația Rusă „este o amenințare la securitatea economică a țării”. Potrivit lui, condițiile fixate în acordul de creditare sunt inacceptabile. PAS a declarat că acordul de împrumut cu Rusia trebuie revăzut, constatând că acordul, aprobat de Guvern, conține prevederi „periculoase”, care creează riscuri exagerate de îndatorare a țării pe termen lung, dar și prevederi care nu se regăsesc în acordurile de împrumut oferite de către Rusia altor țări. Economistul de la Expert-Grup, Dumitru Budianschi a atras atenția că banii sunt oferiți pentru proiecte comune, care, într-un final ar putea să nu fie favorabile Republicii Moldova. În plus, potrivit analistului, aceste proiecte ar putea fi realizate de companii afiliate politic guvernării din Rusia sau din Republica Moldova. „Pro Moldova” a considerat că Acordul de creditare cu Federația Rusă urmărește stabilirea unor facilități pentru companiile rusești în concursurile investiționale din Republica Moldova.
Cele mai multe critici le-a atras art.7, alin. 2 al acordului care stabilește că, dacă datoria restantă sau dobânda la această datorie pentru împrumutul de stat sau pentru creditele acordate de către băncile rusești debitorilor moldoveni cu acordul părții moldovenești, nu sunt rambursate la timp, partea rusă, conform prezentului acord, are dreptul să consolideze întreaga sumă restantă și să ceară plata urgentă a acesteia. În legătură cu aceasta s-a presupus, cel mai frecvent, că acordul ridică mingea la plasă Gazpromului, care pretinde Chișinăului sume astronomice pentru gazul consumat pe malul stâng al Nistrului, controlat de regimul separatist.
În ziua examinării chestiunii în Parlament, Grupul parlamentar PRO Moldova a contestat la Curtea Constituțională acordul semnat. „Considerăm că acest acord a fost semnat în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova. Acest acord nu a fost negociat. S-a încălcat legea privind tratatele internaționale. Considerăm că acordul depășește cadrul constituțional. Atentează la securitatea economică a Republicii Moldova. Unele prevederi contravin cu principiile unei economii de piață”, a punctat deputatul Sergiu Sîrbu.
Tot în ziua votării, Partidul Acțiune și Solidaritate a invitat conducerea sau toată fracțiunea Partidului Democrat la discuții. Democrații au acceptat invitația, dar au votat în favoarea creditului. Amendamentul propus de PAS nu a fost acceptat, iar cel al democraților a trecut. Potrivit ultimului, eventuala garantare a creditelor private din bugetul de stat urmează să fie aprobată doar prin decizia Parlamentului.
În cadrul dezbaterilor în plen nu s-a contestat faptul că acordul a fost semnat fără avizul MAEIE și cu neglijarea altor componente obligatorii impuse de lege și lucrurile au mers conform voinței majorității parlamentare.
„Bomba a explodat” la Curtea Constituțională, care a examinat sesizarea grupului parlamentar Pro Moldova și a suspendat decizia parlamentară privind ratificarea acordului, urmând ca prevederile ei să fie examinate în fond.
În context vine observația ambasadorului american Dereck J. Hogan că „orice asistență ar trebui să fie în concordanță cu protejarea suveranității Republicii Moldova”, întrezărindu-se o aluzie la Acordul de creditare pe care l-a semnat Moldova cu Federația Rusă. Diplomatul a mai anunțat că a discutat cu președintele Igor Dodon o gamă largă de probleme, inclusiv sprijinul SUA pentru Republica Moldova în timpul crizei COVID-19, creditul FMI de asistență de urgență în valoare de 235 de milioane USD, reforma justiției și cooperarea continuă în domeniul securității.
Deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari consideră că președintele Igor Dodon a exagerat afirmând că blocarea la Curte a legilor votate în Parlament vor conduce la faptul că de la 1 mai nu vor mai fi achitate pensiile și salariile bugetarilor și l-a îndemnat pe Igor Dodon să nu isterizeze populația. „Opoziția nu are de gând să depună nicio sesizare la Curtea Constituțională referitor la rectificările bugetare și măsurile de sprijin. Peste 4 miliarde de lei de la FMI au întrat pe conturile trezoriale. Oare în două zile ați reușit să furați și acești bani, domnule Președinte ?”, a întrebat retoric deputatul.
PSRM a reacționat virulent la deciziile de vineri ale Curții Constituționale, afirmând că demiterea lui Vladimir Țurcan și suspendarea Legii pentru ratificarea acordului rusesc ar fi o încercare de preluare a controlului acestei instituții de către un grup infracțional care, spune PSRM, acționează prin intermediul grupului parlamentar PRO MOLDOVA și al Partidului Șor, cu un concurs larg al PAS și PPPDA. Formațiunile vizate neagă acuzațiile și le solicită socialiștilor probe.
Ex-președintele CC Alexandru Tănase consideră că declarațiile Președintelui Dodon sunt la fel de hazardate ca și declarațiile premierului Ion Chicu care acuza deputații din opoziție ca au contestat la CC decizia de angajare a răspunderii pentru o serie de legi ce vizează țigările, magazinele duty free și taxele pentru resurse naturale.
Prin asemenea declarații, consideră expertul, președintele Dodon încearcă să exercite presiunii pe judecătorii CC, culpabilizându-i din oficiu, pentru lucruri pentru care ei nu au nicio responsabilitate. Într-un stat de drept fiecare instituție trebuie să-și facă datoria așa cum e scris in Constituție. Parlamentul a învestit un Guvern care este obligat să plătească pensii și salarii, iar CC are obligația să verifice, daca actele juridice, adoptate de acest Guvern, sunt în conformitate cu Constituția.
TOP II. Vladimir Țurcan a fost destituit din funcția de președinte al Curții Constituționale. O decizie în acest sens a fost luată joi, 23 aprilie, de către judecătorii constituționali. În locul lui, pentru a exercita funcția de președinte a fost aleasă judecătoarea Domnica Manole, pe un termen de trei ani.
Destituirea lui Vladimir Țurcan a fost decisă după exprimarea votului de neîncredere în urma unui demers depus de Nicolae Roșca și Liuba Șova în data de 21 aprilie. Domnica Manole a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor. „Ceea ce se întâmplă acum demonstrează că socialiștii și președintele Igor Dodon nu controlează CC și nici nu am avut ca scop. În ceea ce ține de deciziile pe care le iau, eu mă voi strădui, cel puțin la această etapă, să nu le comentez din respect față de Curte ca instituție de stat”, a declarat Igor Dodon
În aceeași zi, CC a suspendat Legea adoptată de majoritatea parlamentară prin care a fost ratificat Acordul privind creditul în sumă de 200 mln euro, oferit de Republicii Moldova de către Federația Rusă, criticat de către fracțiunile de opoziție din legislativ.
Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase a salutat destituirea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al Curții Constituționale (CC). El consideră că acesta ar trebui să fie anchetat disciplinar și penal. Iar analistul Ion Tăbârță consideră că decizia de demitere a lui Vladimir Țurcan este motivată, deoarece acesta a încălcat prevederile statutului de judecător. De asemenea, suspendarea intrării în vigoare a Acordului și examinarea posibilității anulării acestuia sunt motivate, din cauza lipsei de transparență la negocierea acestui document controversat. „Dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor nu vor prezenta toată baza probatorie juridică cum s-a ajuns la acest document, el trebuie declarat nul. Pentru că nu s-au respectat aspecte procedurale fundamentale”.
Igor Dodon a opinat că vede jocul politic și știe cine face acest joc politic. „Șor, Candu, poate Plahotniuc din spatele lor. Același personaj Sîrbu care în iunie anul trecut era la 8 seara sau la 7 dimineața și scria cereri de suspendare a președintelui sau a prim-ministrului Maia Sandu, e același personaj care a fost ieri la CC”, a spus el. Totodată, Domnica Manole a făcut apel către persoanele din conducerea statului, către autoritățile publice și către partidele politice să renunțe la intențiile de a telefona judecătorii Curții, de a recomanda soluții sau de a se informa din prima sursă.
„Acest gen de convorbiri știrbesc din autoritatea CC. Orice discuție pe marginea dosarelor aflate pe rol la Curte sunt categoric excluse”, a mai spus Domnica Manole.
TOP III. Facerea de bine - din Est, din Extremul Orient, din Asia Mică. Echipamentele de care trebuia să dispună autoritățile încă din primele zile ale pandemiei, au ajuns la Chișinău.
Un avion militar rusesc cu 54 de tone (în versiune rusească, 40 de tone) de echipamente medicale și mijloace de protecție în lupta cu COVID-19 a adus pe 19 aprilie, aproape de miezul nopții, pe aeroportul Chișinău multașteptatele achiziții împotriva coronavirusului. Anunțat drept un zbor charter, CSE a decis scutirea acestei curse de taxe pentru serviciile aeroportuare și navigație aeriană. Lotul de produse și echipamente medicale livrate cu această cursă, la fel, au fost scutite de achitarea TVA, a taxelor și a procedurilor vamale.
În pofida acestei decizii, la aproape o săptămână de la sosirea bunurilor, Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, confirma declarația deputatului PAS Dan Perciun că la depozit s-ar afla 196 de mii de viziere și 100 de mii de măști, în așteptarea procedurilor legale.
Încărcătura a inclus peste 80 mii de teste de depistare a COVID-19, peste 80 mii de kituri de extracție, peste 280 mii de respiratoare KN 95, peste 600 mii de perechi de mănuși medicale, 50 mii tuburi de prelevare, mii de ecrane și ochelari de protecție, combinezoane, termometre cu infraroșu și alte echipamente de protecție. Lotul de consumabile importat din China de către țara noastră a costat 60 426 247 lei, a spus șeful statului.
Alături de președintele Igor Dodon, la ceremonia de primire a lotului au participat mai mulți oficiali printre care ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov și ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Zhang Yinghong.
Partea moldovenească a apreciat că au fost aduse 53 tone, iar partea rusă a indicat peste tot că a transportat circa 40 tone de marfă. Datele diferă și în privința statutului bunurilor transportate. Dacă președintele Dodon a menționat că „această marfă prețioasă a fost plătită de Guvernul Moldovei, agenții economici din Moldova, China, organizații internaționale, dar și persoane fizice” și nu a separat donațiile de procurările pe banii publici, în spațiul mediatic rusesc s-a vorbit doar despre „ajutoare repartizate Moldovei de către China” și avionul oferit gratis. Probabil, din lipsa de informație și unele mass-media din Republica Moldova au vorbit despre „avionul cu ajutorul umanitar din China”.
Ministerul Apărării al Federației Ruse, a numit charterul „prima acțiune comună rusă-chineză de acordare a ajutorului umanitar țărilor lumii în combaterea infecției cu coronavirus”. Acțiunea de binefacere rusă-chineză la Chișinău a avut loc pe fundalul aprecierilor, inclusiv, critice ale actorilor politici europeni referitor la ajutorul rusesc în Italia, Serbia, dar și SUA. Despre donația Kremlinului la Washington András Rácz, expert pentru Rusia în Societatea germană de politică externă (DGAP), notează că se poate vorbi despre „un gest demn de respect”, dar constată că importanța livrării ține de domeniul propagandei, pentru a menține convingerea cetățenilor ruși că trăiesc într-o țară mai puternică decât SUA. Alți observatori vorbesc despre o manifestare a „soft power”.
În spațiul mediatic moldovenesc despre “diplomația sanitară” a Rusiei a scris săptămâna trecută pentru IPN politologul Dionis Cenușa care a remarcat, între altele că, „prins într-o situație dilematică, Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a justificat deciziile Italiei invocând dreptul “națiunilor de a decide”, fără a spune ceva despre substratul de spionaj al ajutorului transmis de Kremlin”.
Și ajutorul turcesc, pe linia NATO, în Spania și Italia, are, cel puțin menirea să modifice perceperea autorităților turce, nici pe departe consonantă standardelor europene. Nu însă și la Chișinău, unde lotul de 100 mii de măști și 50 mii de inități de dezinfectare, mănuși, costume de protecție și încălțăminte specială, promise de Igor Dodon după o discuție cu Recep Erdogan și interpretat de mulți ca o „recompensă” pentru pierderea la CEDO a 125 mii de euro în dosarul profesorilor turci expulzați, s-au transformat în 10 mii de măști, 20 mii de mănuși, 1000 l dezinfectant și 250 de ecrane pentru protecție.
I. Evenimentele săptămânii, succint
PARLAMENT
1. A fost modificată Legea bugetului de stat pentru 2020. Fracțiunea PPPDA a criticat modificările.
2. Parlamentul a aprobat acordul de împrumut de 234 mln de dolari de la FMI
3. Parlamentul a instituit măsuri de susținere a mediului de afaceri și populației
4. Alegeri parlamentare anticipate imposibile
MAJORITATEA PARLAMENTARĂ – SOCIETATEA CIVILĂ
5. Jurnaliștii au reacționat la invectivele vicepreședintelui parlamentului Vlad Bătrîncea că partenerii occidentali sprijină presa.
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
6. Liber la plimbat în parcuri și la tot soiul de cumpărături
7. Agenția Servicii Publice reia prestarea unor servicii
MINISTERUL FINANȚELOR
8. Au venit 235 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI INFRASTRUCTURII
9. E-economy bate la ușă, la fel ca și e-commerce
10. Marin Ciobanu de la ZEL Bălți ar reforma nu numai instituțiile statului
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
11. Medicii, categoria cea mai neprotejată de coronavirus.
12. Incendiul pădurii de la Cernobâl e departe...
SOCIETATEA CIVILĂ
13. Statul știe să gestioneze și donațiile contribuabililor
14. Chișinăul a cerut ajutor de la NATO
BISERICA
15. De Paște, amenzi de 630 de mii
LUMEA INTERLOPĂ
16. RU nu va mai merge „oleacă” în Rusia
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
17. Malul stâng, tot mai departe
18. Moscova va continua să poarte de grijă statalității Moldovei
GAGAUZ –YERI
19. Dintr-o „împușcătură” – 63 de infectați
ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN
20. La nevoie, partenerul vine cu €100 de mln, altul cu € 52,5
21. Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta!
22. În țară au revenit circa 180 de mii de moldoveni
I.Evenimentele săptămânii, detaliat
PARLAMENT
1. Legea bugetului de stat pentru 2020 a fost modificată în două lecturi cu votul a 58 de deputați din Partidul Socialiștilor și cei din Partidul Democrat. Deputații din Grupul parlamentar Pro Moldova au părăsit sala în semn de protest, după ce nu au fost de acord cu procedura de examinare a amendamentelor înaintate.
Pe nou, deficitul bugetar va constitui 15,975 miliarde lei sau 7,52% din Produsul Intern Brut. Potrivit Guvernului, necesitatea modificărilor a intervenit ca rezultat al evaluării efectelor economice ale măsurilor impuse în procesul administrării situației epidemiologice. Proiectul prevede reducerea veniturilor bugetului de stat cu 6,338 miliarde de lei sau cu 14,3%, până la 37,798 miliarde de lei. Reducerea survine în special din contul diminuării impozitelor și taxelor, precum și a intrărilor de granturi.
Cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 2,221 miliarde de lei sau cu circa 1,6%. După rectificări, cheltuielile se ridică la 53,773 miliarde de lei. Cele mai semnificative creșteri de cheltuieli se propun la ocrotirea sănătății (cu 1,1 miliarde de lei), protecția socială (1,127 miliarde de lei) și servicii de stat cu destinație generală (1,084 miliarde de lei).
Răspunzând la întrebările deputaților, premierul a menționat că a fost păstrat programul de reparație a drumurilor în sumă de 1,375 miliarde de lei, având drept scop îmbunătățirea infrastructurii cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor. Potrivit lui, aceste cheltuieli au fost păstrate cu scopul de a crea locuri de muncă. Fracțiunea PPPDA a criticat anterior modificările propuse. Partidul a solicitat Guvernului să intervină cu împrumuturi de stat pe o perioadă de grație de doi sau trei ani pentru business-uri și să oblige prin lege companiile petroliere să includă produse locale de bioetanol, cel puțin 5% din vânzările lor curente. „Bugetul de stat este în picaj, iar colectările de taxe nu acoperă nici 50% din nevoile CNAM și CNAS. Veniturile din taxe, impozite și TVA s-au redus doar într-o singură lună de două ori.
Decretul de promulgare și legea privind modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 au fost publicate sâmbătă în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare.
2. Parlamentul a aprobat, prin vot majoritar, acordul de împrumut de 234 mln de dolari de la FMI. Acesta include două credite acordate de Fondul Monetar Internațional. Suma totală este de 234 de milioane de dolari. „Acest acord nu conține prevederi care ar fi în detrimentul cetățenilor. Noi susținem”, a spus deputatul PAS Igor Grosu. Deputații fracțiunii parlamentare a Partidului Șor s-au abținut de la vot. Decretul de promulgare și legea privind modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 au fost publicate sâmbătă în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare
3. Parlamentul a instituit măsuri de susținere a mediului de afaceri și populației în contextul efectelor economice și sociale ale situației legate de COVID-19. Documentul activează mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020 fără a restricționa destinația acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiții).
De asemenea, documentul prevede stabilirea cadrului juridic pentru rambursarea TVA, de care vor beneficia peste 16 mii de agenți economici. Circa 1 miliard de lei vor reveni în agricultură, silvicultură și pescuit, industria prelucrătoare, transport si depozitare, informații și comunicații, etc. În sectorul ”HoReCa”, concomitent cu neadmiterea creșterii sumelor TVA pe debit, se reduce cota TVA de la 20% la 15%.
Se vor aplica scutiri de TVA, accize, taxa vamală și taxa pentru procedurile vamale pentru mărfurile consumabile importate de echipele/modulele internaționale de intervenție, care participă la exercițiile internaționale de management ale consecințelor situațiilor excepționale, desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova.
Se introduce „taxa de portabilitate” și „taxa aeroportuară” care vor merge pentru fortificarea fondului de susținere a populației.
4. Președintele Igor Dodon a declarat că nu exclude organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Lucrurile se vor limpezi după alegerile președintelui când se va putea spune dacă democrații vor primi funcția de speaker sau de premier, conform acordului semnat între PDM și PSRM.
În replică, deputatul Sergiu Litvinenco de la PAS i-a obiectat că Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă până la 9 mai 2020 Guvernul actual este demis sau își dă demisia. Tot până la 9 mai 2020 noul candidat la funcția de Prim-ministru trebuie să vină deja în Parlament cu prima solicitare de investire. Dacă până la 9 mai 2020 aceste lucruri nu se întâmplă, dizolvarea Parlamentului nu mai este posibilă până la alegerile prezidențiale din acest an... Organizarea alegerilor parlamentare anticipate împreună cu alegerile prezidențiale nu este posibilă”, a punctat el.
MAJORITATEA PARLAMENTARĂ – SOCIETATEA CIVILĂ
5. Vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea a acuzat partenerii occidentali că sprijină presa. „Cei din ONG-uri care ne dau nouă lecții de bun-simț au salarii mult mai mari decât deputații de aici. Nu dați la jurnaliști milioane de euro. Cred că dacă este un jurnalist cu bun-simț, de ce el nu poate activa cu cinci, șase, șapte mii de lei? Pentru ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro salarii, în plic, fără impozite? Eu nu o să spun cine și ce a procurat în ultimii doi ani. Am această informație”, a declarat Batrîncea de la tribuna Parlamentului. Celula de criză a jurnaliștilor, lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent a cerut autorităților transparență și acces „sănătos” la informație în contextul stării de urgență și a condamnat acuzațiile nefondate și informațiile defăimătoare lansate de la tribuna Parlamentului de către deputatul Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Legislativului. Declarația a fost semnată de mai mult de 20 istituții media,inclusiv agenția de presă IPN.
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
6. Liber la plimbat în parcuri și la tot soiul de cumpărături. La începutul săptămânii premierul Ion Chicu anunța că autoritățile vor ridica unele restricții, dacă în Republica Moldova nu vor fi înregistrate mai mult de 3 mii de cazuri de infectare cu noul virus. Deoarece acest prag a fost depășit autoritățile au hotărât că bugetarii vor sta acasă până pe data de 30 aprilie, cu posibilitatea de a extinde această perioadă până pe 4 mai. Din 27 aprilie se permite plimbarea în parcuri, pentru grupuri nu mai mari de 3 persoane, iar unitățile comerciale nealimentare de toate tipurile își vor putea relua activitățile, cu excepția piețelor și centrelor comerciale. Sunt deciziile luate aseară de Comisia Situații Excepționale. „Este obligatorie respectarea tuturor regulilor sanitar-epidemiologice stabilite”, a accentuat premierul.
7. Agenția Servicii Publice (ASP) reia prestarea unele servicii. Începând cu 27 aprilie, ASP va presta următoarele servicii: înmatricularea vehiculelor cu regim special, eliberarea documentelor conducătorilor auto, înregistrarea actului de naștere, înregistrarea căsătoriei”, a spus Ion Chicu.
De asemenea, din 22 aprilie se permite comercializarea produselor la pachet și catering de către unitățile alimentare publice, cu excepția bufetelor expres, cărucioarelor cu mâncare, activități ale restaurantelor, a barurilor, unități conexe transporturilor. Totodată, s-a discutat și mărirea numărului de zboruri charter începând cu săptămâna curentă.
MINISTERUL FINANȚELOR
8. Creditul de urgență în valoare de 235 milioane de dolari acordat de Fondul Monetar Internațional (FMI), pe care autoritățile l-au solicitat în luna martie curent, se află de marți în conturile Băncii Naționale a Moldovei (BNM). În cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, ministrul finanțelor a anunțat că marți, 21 aprilie, finanțarea FMI a ajuns în conturile BNM, iar în cazul în care acordul va fi ratificat de Parlament resursele financiare vor fi valorificate pe deplin în sistemul bugetar. Conform acordului, 156 de milioane de dolari sunt cu o rată de dobândă de 1,5%, și vor fi rambursate în 5 ani. Alte peste 78 de milioane de dolari sunt cu 0 dobândă, iar această sumă urmează a fi întoarsă în termen de 10 ani.
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI INFRASTRUCTURII
9. Se pregătește un program de digitizare a tuturor proceselor economice - E-economy, care va include măsuri de implementare privind interacțiunea și tranzacționarea la distanță. Vor fi digitizate schimburile informaționale dintre sectorul public și cel privat și stimulate plățile electronice. De asemenea, va fi lansată o platformă digitală care va asigura schimbul liber de forță de muncă între companii.
Ministrul Railean a anticipat și lansarea proiectului E-Commerce, „primul program de digitizare a IMM-urilor din Republica Moldova, care va acoperi două necesități: susținere pentru companii în crearea de pagini web și magazine online, prin sistemul de vouchere și acordarea de granturi pentru achiziționarea de tehnologii și soluții digitale”, a declarat Sergiu Railean, specificând că în anul 2019, prin intermediul programelor gestionate de ODIMM, au fost acordate finanțări pentru întreprinderile mici și mijlocii, în valoare de 104,2 milioane de lei.
10. Administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, fiind întrebat care sunt principalele concluzii ce pot fi făcute ca urmare a epidemiei, a spus că „e necesar de reformat multe instituții ale statului, să promovăm tinerii cu studii și experiență internațională, nu neapărat cei de la Harvard. Trebuie să atragem o atenție deosebită sistemului medical și celui educațional. Să avem pe viitor o cartografiere a tuturor instituțiilor din aceste două sisteme. Să constatăm necesitățile acestor instituții. Să existe o sincronizare dintre oferta acestor sisteme în raport, respectiv, cu necesitățile populației și cererea pieței muncii”, a punctat el.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
11. Medicii, categoria cea mai neprotejată de coronavirus. Până pe 22 aprilie 658 de angajați ai sistemului medical din Republica Moldova au fost diagnosticați cu noul Covid-19, ceea ce reprezintă aproape un sfert din numărul total de cazuri, care la acea oră era de 2614.
Doi din 10 pacienți din Republica Moldova infectați cu COVID-19 sunt din sistemul medical. În cele mai multe cazuri – 42% este vorba despre asistenți medicali. Informațiile au fost prezentate de reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, miercuri, 22 aprilie. În total, numărul cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus a ajuns la 658.
Din totalul personalului medical infectat cu coronavirus, 42% îl reprezintă asistenții medicali (223) 30% personalul auxiliar (195), iar în 26% dintre cazuri este vorba despre medici (169). De asemenea, în 2% dintre îmbolnăviri este vorba despre farmaciști (12).
Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, situația cea mai gravă se atestă la Spitalul Raional Soroca, unde 75 de lucrători medicali au luat virusul. Dar statistica arată îngrijorător și la stația de Urgență din Soroca, unde 43 de angajați s-au infectat. Raionul Soroca este urmat de raionul Fălești, cu 44 de cadre medicale infectate și raionul Glodeni – cu 32 de angajați medicali testați pozitiv.
În raionul Ștefan-Vodă sunt infectați 24 de angajați, cei mai mulți – 23, fiind de la Stația de Urgență. La Spitalul Raional Orhei sunt înregistrate 10 persoane infectate, iar un medic de la această instituție a decedat. La Spitalul din Bălți sunt infectați 20 de lucrători medicali. Alte 10 persoane infectate sunt la Spitalul Raional Cahul.
Și în Chișinău situația este alarmantă. La Spitalul Clinic Republican sunt 25 de angajați infectați, la Institutul de Medicină Urgentă – 18, la Spitalul Municipal Sfânta Treime – 17, iar la Spitalul Clinic de Psihiatrie – 14. În același timp, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă cinci angajați au fost confirmați pozitiv, iar la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății – 8.
12. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a reacționat la 21 aprilie la informațiile din presă privitor la incendiul de la Cernobîl. Potrivit ANSP, în prezent, nu există un risc radiologic pentru sănătatea populației Republicii Moldova, ca urmare a evoluției de ultimul moment a stării fondului radioactiv survenite în urma incendiului din zona de excludere a CNE Cernobîl. (Potrivit datelor oficiale din Ucraina, pe 04 aprilie în zona de excludere a CNE de la Cernobîl s-a declanșat un incendiu, care s-a extins pe aproximativ 35 hectare).
SOCIETATEA CIVILĂ
13. Ministerul Finanțelor a dat publicității că până pe 21 aprilie, în conturile deschise pentru lupta împotriva noului coronavirus s-au adunat, din donații, peste 19,3 milioane de lei. Din acești bani s-au alocat 5,864 milioane de lei pentru achiziționarea a 51.428 de combinezoane de protecție, precum și acordarea indemnizațiilor unice în valoare de 16 mii de lei pentru 29 de beneficiari din opt instituții medico-sanitare publice și o instituție bugetară, care au contractat infecția COVID-19 la locul de muncă”, a menționat Ministerul Finanțelor. De asemenea, a fost dispusă alocarea sumei de 6 milioane de lei pentru acordarea indemnizațiilor unice pentru 375 de angajați din sistemul medical care au fost infectați cu COVID-19”, a adăugat instituția.
14. Politologul Dionis Cenușă pune în valoare faptul că Moldova se numără printre părțile eligibile pentru asistența euro-atlantică datorită participării în Parteneriatul pentru Pace (din 1994). Într-un articol pentru IPN el supune examinării solicitarea de ajutor din partea autorităților moldovenești, recepționată de Alianță pe 1 Aprilie. În opinia lui, din demersul către NATO reiese că forța de rezistență a Moldovei pentru criza sanitară este mică, fiind necesar un ajutor atotcuprinzător. În acest sens, unele categorii de echipamente solicitate numără sute de mii sau chiar milioane de unități, cum ar fi costumele de unică folosință (1 milion) sau mănușile de examinare (14 milioane), subliniază cercetătorul, care afirmă că nu sunt accentuate necesitățile strategice, cum ar fi echipamentul pentru protecția medicilor, ceea ce ar face demersul mai realist.
Ucraina și Georgia care, de asemenea, au apelat la NATO pe 23 februarie și respectiv 4 aprilie au avut o abordare mai echilibrată, solicitând volume rezonabile (Ucraina – 10 tipuri de echipamente) sau servind coordonate bine definite (Georgia). Chiar și așa, nici aceste țări, nici Moldova nu au primit deocamdată asistența solicitată, constată Dionis Cenușa.
BISERICA
15. În perioada sărbătorilor pascale, 18 – 19 aprilie, au fost întocmite 30 procese verbale cu privire la contravenții în baza art. 761 din Codul Civil. 29 dintre acestea în privința persoanelor fizice care au încălcat regimul de autoizolare sau au fost depistate în locuri publice fără acte de identitate și nu au putut argumenta prezența. Totodată, a fost documentată contravenția unui agent economic pentru comercializarea materialelor de construcție. 3 preoți din Chișinău și raioanele Anenii Noi și Orhei au primit sancțiuni, chiar dacă într-un dialog avut cu mai multe fețe bisericești, Igor Dodon a dat asigurări că preoții nu vor fi amendați în noaptea de Paște. Suma amenzilor aplicate depășește cifra de 630 mii lei, iar în total începând cu data de 17 martie până în prezent, au fost aplicate amenzi de circa 25 milioane lei.
În contextul relaxărilor activate din 27 aprilie, fostul vicepreședinte al Parlamentului, Valeriu Ghilețchi, împreună cu deputatul Ion Groza a făcut un demers către Prim-ministrul țării, Ion Chicu, cerându-i elaborarea unui plan privind revenirea la slujbele religioase.
LUMEA INTERLOPĂ
16. Primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi, este acuzat în Federația Rusă de retragerea ilegală din țară a peste 428 de miliarde de ruble. Primarul consideră că acuzațiile aduse sunt fabricate. Avocatul său a comunicat organelor de anchetă că Usatîi nu poate participa la ședințele de judecată din cauza măsurilor de carantină introduse în Rusia și Republica Moldova.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
17. Viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, atenționează că „inițial, măsurile restrictive luate de Chișinău și Tiraspol au fost asemănătoare. Gradual, măsurile s-au schimbat. Azi constatăm că există o diferență impunătoare în raport cu problemele, solicitările cetățenilor.”, a declarat Cristina Lesnic.
Șefa de la Reintegrare admite că în stânga Nistrului ar putea exista mai multe cazuri de infecție cu noul coronavirus, decât cele confirmate de investigațiile de laborator, realizate la Chișinău. Iar ex-vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, în contextul faptului că tiraspolenii au inaugurat un laborator propriu de testare a coronavirusului, speră că Guvernul a stabilit un mecanism de coordonare și schimb de informații, pentru a avea o singură statistică veridică la nivel național.
„Ministrul interimar” al sănătății din regiunea autoproclamată, Elena Kulicenko a declarat că autoritățile Transnistriei poartă negocieri cu colegii ruși pe tema "furnizării în RMN a unui lot suplimentar de teste și posibilității de a trimite specialiști (în special, virusologi, epidemiologi și specialiști în boli infecțioase) pentru a sprijini medicii transnistreni". "Scopul este de a stabili contacte cu medicii ruși și de a primi consultanță cu privire la problemele legate de tratamentul pacienților cu COVID-19", a explicat funcționara.
18. Ministrul rus de externe a reiterat poziția Moscovei față de conflictul transnistrean. Răspunzând la o întrebare în cadrul unui forum organizat prin videoconferință de Fundația pentru diplomație publică Alexandr Gorchiakov, Serghei Lavrov a reluat că Moscova sprijină un statut special pentru Transnistria în cadrul unei Moldove unitare, integre teritorial și suverane, care își asigură respectarea neutralității. „Cu alte cuvinte, a spus oficialul rus, nu vom sprijini încercările de a târî Moldova, evident, împreună cu Transnistria, în NATO. Este categoric exclus. Și nu vom susține încercările de a lipsi Moldova de statalitate”, a spus Lavrov, într-o aluzie la ideea unirii cu România, a declarat oficialul.
GAGAUZ –YERI
19. Dintr-o „împușcătură” – 63 de infectați. Pe 24 aprilie Comisia pentru situația de urgentă din regiune a solicitat instituirea regimului de carantină în satele Cișmichioi și Etulia, unde au fost testați pozitiv 37 și, respectiv, 26 de oameni, măsura fiind aplicată din ziua următoare. Toate persoanele sunt angajații unei vinării din Etulia. Deocamdată, există doar presupuneri neconfirmate de unde a venit infecția.
ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN
19. Comisia Europeană a decis să acorde Republicii Moldova 100 de milioane de euro. Alocarea în cauză face parte dintr-un pachet de asistență macrofinanciară de 3 miliarde de euro prevăzut pentru zece țări - parteneri de extindere sau vecini ai Uniunii. Oferta are menirea de a diminua descreșterea economiei și de a sprijini eforturile acestor țări în combaterea pandemiei coronavirusului, reprezentând o demonstrație importantă a solidarității UE cu aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.
20. Banca Mondială a aprobat un împrumut în sumă de 52,5 milioane de euro din resursele Asociației Internaționale pentru Dezvoltare, oferit Republicii Moldova pentru o operațiune de răspuns de urgență la COVID-19. Proiectul va susține acțiuni eficiente și oportune de răspuns la pandemia COVID-19, prin consolidarea sistemelor naționale de asistență medicală și atenuarea riscurilor sociale. Proiectul va oferi, de asemenea, măsuri de protecție socială pentru cele mai sărace și vulnerabile categorii ale populației în vederea gestionării impactului imediat al pandemiei.
21. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat că în perioada 27 aprilie – 3 mai încă 1440 de cetățeni moldoveni, înscriși pe listele de așteptare ale misiunilor diplomatice, vor fi repatriați pe cale aeriană. Prioritate vor avea studenții, persoanele aflate la tratament medical și cetățenii aflați în dificultate. vor fi efectuate curse charter din Milano, Paris, Istanbul, Larnaca, Moscova, Dublin, Roma și Londra. Pe aprilie Ministerul raporta 130 de misiuni de repatriere, dintre care 40 pe cale aeriană și 90 pe cale terestră care au adus acasă 15 324 de cetățeni ai Republicii Moldova.
22. Conform datelor vehiculate în spațiul public, în țară au intrat aproape 180 mii de persoane. Cele mai multe intrări au fost efectuate în perioada 10-16 martie, înainte de introducerea carantinei și închiderea hotarelor - între16 și 19 mii de persoane pe zi. “Cred că avem la moment 25-30 de mii din cei care trăiau și munceau peste hotare, dar din cauza actualei epidemii de coronavirus au fost nevoiți să revină în Moldova. Aceștia-s veritabilii muncitori migranți: ei trăiesc peste hotare, s-au stabilit acolo, acum pandemia i-a lăsat fără un loc de muncă, însă ei au șansa să se întoarcă. Deocamdată ei au decis să revină în patrie, căci aici traiul îi va costa mai puțin – în Moldova au rude, casa părintească la sol, propria locuință. Despre ceilalți – așa-zișii gastarbeiteri „cenușii” – nu e corect să spunem că ei au revenit în Moldova, deoarece ei și așa mereu se întorc în patrie, căci nu muncesc peste hotare permanent”, menționează expertul Veaceslav Ioniță.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Confruntarea președinției, majorității parlamentare cu CC și opoziția parlamentară, societatea civilă pe marginea aprobării și suspendării creditului de €200 din partea Federației Ruse
Monitorizarea instituțiilor, partidelor, societății civile în conflictul considerat „geopolitic”, „politic”, de speță „criminală”, etc., în funcție de interese, declanșat în legătură cu „creditul rusesc”.
Cum va influența - și dacă va influența – întoarcerea „diasporei” din Occident realitățile, inclusiv, politice ale Republicii Moldova în perioada de combatere și tranziție de la pandemie la normalitate?
Ce măsuri propune clasa politică a țării în legătură cu seceta care deja e prezentă în spațiul estic european?
Iurie Vition, IPN
---
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".