logo

RETROSPECTIVA ŞTIRILOR din Fluxul IPN „Integrare Europeană”, 31 iulie-6 august 2017


https://www.ipn.md/index.php/ro/retrospectiva-stirilor-din-fluxul-ipn-integrare-europeana-31-iulie-6-august-2017-7978_1036172.html

IPN a publicat pe 31 iulie OP-ED-ul cu titlul: „Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini?”, semnat de politologul Dionis Cenușa. În analiză se menționează că votul mixt introdus cu 74 de voturi ale Partidului Democrat, acompaniat de Partidul Socialiștilor și Grupul parlamentar al Popularilor Europeni și alți deputați independenți, a surprins partenerii europeni. Atât instituțiile Uniunii Europene, cât și partidele pan-europene reprezentate în Parlamentul European, au reacționat cu nedumeriri și îngrijorări. Poziția instituțiilor a fost mai degrabă calmă comparativ cu reacția dură a partidelor pan-europene. Potrivit lui Dionis Cenușa, dacă prin reevaluarea Acordului, PPE și ALDE au în vedere revizuirea Acordului de Asociere, atunci aceasta poate devenit sursa unor calamități serioase pentru procesul de integrare europeană a Moldovei. Aceasta va ținti Democrații, însă printre victimele colaterale s-ar putea numără vectorul european al țării. Autorul consideră că stoparea tuturor finanțărilor oferite de UE ar deveni o lovitură puternică atât pentru legitimitatea Democraților, cât și pentru întregul proces de reforme, cel din urmă fiind păgubos pentru obiectivele UE în Moldova. De aceea, înăsprirea condiționalităților și înghețarea asistenței macro-financiare ar trebui să prevaleze în topul opțiunilor UE. „În orice caz, votul mixt trebuie penalizat, iar UE se simte obligată să identifice modalitățile optimale pentru a veni cu un răspuns proporțional la acțiunile PDM. Dar prin aceste măsuri, UE trebuie să maximizeze randamentul condiționalităților și a asistenței financiare. Zădărnicirea lor va deregla pârghiile de influențare a reformelor în Moldova”.

xxx

Peste 740 de întreprinderi care fac parte din business-ul mic și mijlociu au reușit să avanseze în dezvoltarea afacerii datorită suportului oferit de Advice for Small Businesses, BERD Moldova (ASB BERD). Acest lucru a fost posibil datorită accesului la serviciile de consultanță cu experți locali și internaționali și prin finanțarea oferită de Uniunea Europeană în cadrul inițiativei EU4business și Guvernul Suediei. Ambasadoarea Suediei în Moldova, Signe Burgstaller, împreună cu echipa ASB BERD, au efectuat o vizită de documentare la nordul Republicii Moldova pentru a cunoaște istoriile de succes ale beneficiarilor acestei asistențe. Unul din beneficiari a deschis prima stație de biogaz din deșeuri de pasăre. Veronica Arpintin, manager național advice for small businesses, BERD Moldova, a spus că, datorită susținerii donatorilor, ASB BERD co-finanțează anual aproximativ 70 de proiecte de consultanță pentru companiile din Republica Moldova. Beneficiarii de consultanță din partea ASB BERRD sunt întreprinderile mici și mijlocii, care, conform definiției UE au mai puțin 250 de angajați și o cifră de afaceri nu mai mare de 50 milioane de euro. ÎMM-urile trebuie să fie înregistrate în Republica Moldova și să activeze conform legislației în vigoare, cu cel puțin 51% de proprietate locală, privată.

xxx

Vicepreședintele Parlamentului, ex-premierul Iurie Leancă consideră că aparent Republica Moldova e văzută ca un stat care nu știe ce vrea sau ca „racul, știuca și mai e și lebăda”, în condițiile în care există o duplicitate în felul de a înțelege cum se promovează politica externă din partea instituției prezidențiale și din partea Guvernului și acest lucru este o problemă. Politicianul a declarat că din acest punct de vedere este indusă o anumită confuzie la nivel de percepție, iar percepția contează, uneori chiar mai mult decât realitatea, astfel încât, această dedublare a Republicii Moldova creează prejudicii pentru imagine și, respectiv, pentru viitorul țării. „Deci, toate pârghiile, instrumentele în mod special sunt concentrate în mâna Guvernului, având acest statut stabilit de Parlament, astfel încât aceste tentative ale președintelui Dodon de a se erija într-un actor important în procesul de elaborare și promovare a politicii externe sunt mai mult niște chestii de imagine, dar care nu au niciun impact, slavă Domnului, asupra obiectivelor prioritare de politică externă”, a opinat Iurie Leancă. Polticianul a menționat că în Republica Moldova este un sistem parlamentar și în orice țară cu un astfel de sistem politic prioritățile politicii interne și externe le formulează Parlamentul prin majoritatea constituită, iar Guvernul exercită și transpune în viață aceste priorități. Referitor la vizita președintelui Igor Dodon la Teheran, dar și referitor la oaspeții din Coreea de Nord, care au vizitat Republica Moldova, vicepreședintele Parlamentului spune că alegerea pe care a făcut-o șeful statului e ciudată. „E ciudată, fiindcă dânsul nu este novice în afacerile statului – a mai fost și ministru ș.a.m.d. Și, în primul rând, el nu poate să nu știe de unde vine sprijinul politic și cel financiar pentru Republica Moldova. Și nu cred că nu observă cum evoluează acum relațiile dintre Occident – partenerii noștri, susținătorii noștri și cei care ne vor nouă construirea unui stat funcțional, cu cetățeni care se simt bine la ei acasă, și Est”, menționează fostul premier.

xxx

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat 542 de milioane de dolari în lunile ianuarie-mai anul curent, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 15% față de aceiași perioadă a anului 2016, deținând o cotă de peste 63% din totalul exporturilor. Principalii parteneri ai Republicii Moldova în domeniul exportului sunt România, Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Bulgaria, Polonia și Franța. Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene au însumat peste 877 de milioane de dolari, cu peste 17% mai mult față de ianuarie-mai 2016, deținând o pondere de 49% din totalul importurilor. Principalele țări din care se importă în Moldova sunt România, Germania, Italia și Polonia. Referitor la volumul cotei de export stabilită la comerțul cu produsele care vizează comerțul cu bunuri supuse cotelor preferențiale s-a înregistrat o creștere majoră la exportul de cereale către țările europene, în special la grâu, unde s-a exportat peste 147 de mii de tone față de cota stabilită de 75 de mii de tone, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 196%. Referitor la valorificarea cotei stabilite la exportul de fructe pe piața UE, în perioada ianuarie-iunie s-au exportat circa 40% struguri de masă din totalul de 10 mii de tone, mere 25% din 10 mii de tone. Totodată, nu s-au înregistrat exporturi de prune pe piața UE.

xxx

Expertul politic Ion Tăbârță consideră că sistemul electoral mixt ar putea crea bipartism în Parlamentul Republicii Moldova. Astfel, partidele mici, pro-europene, ar putea fi marginalizate și ar putea obține doar 20-25 de mandate. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Sfatul Țării” de la postul de televiziune 10TV. Potrivit expertului, pe eșichierul de stânga vor câștiga socialiștii, iar pe dreapta – Partidul Democrat. În opinia lui, partidele pro-europene au șanse la următoarele alegeri, însă nu trebuie să meargă de sine stătător, dar într-un bloc comun și să vină cu un candidat unic în fiecare circumscripție uninominală. Atunci șansele de a obține un scor bun la alegeri pentru aceste formațiuni politice ar crește.


Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.