IPN a publicat pe 26 iunie OP-ED-ul cu titlul: „Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, lipsa totală de transparență pe marginea semnării contractului cu Moldavskaya GRES a trezit nedumeriri în rândul partenerilor europeni. Aceștia au monitorizat prima licitație deschisă la achiziția de electricitate, organizată în perioada ianuarie-martie 2017, în baza recomandărilor formulate de către Secretariatului Comunității Energetice. Prin urmare, reprezentanții Comunității Energetice, Delegației UE și Înaltul Consilier al UE pe energetică au cerut clarificări pe marginea sistemului de furnizare a electricității din țară. Dar nicio explicație oficială nu a urmat. În schimb, autoritățile s-au concentrat pe respingerea acuzațiilor cu privire la faptul că livrările de la Moldavskaya GRES susțin financiar regimul separatist și contribuie la creșterea datoriei la gaze naturale față de Rusia, care atinge cifra de 7 miliarde USD.
xxx
Mandatul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM), care expiră în toamna acestui an, trebuie extins pentru încă doi ani. În aceste condiții, realizările Misiunii și ale partenerilor săi pot deveni în viitor și mai impresionante. În cazul în care Misiunea își va încheia activitatea, acestea pot fi devalorizate treptat. Concluziile se regăsesc într-un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative „Viitorul”. Autorul cercetării, Rosian Vasiloi, a declarat că activitatea Misiunii EUBAM s-a dovedit a fi una de succes pentru Republica Moldova și Ucraina. În prezent ambele state au condiții de călătorie fără vize în UE, au semnate Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană, au implementate strategii de management integrat al frontierelor, au servicii de frontieră reformate, care în mare parte corespund practicilor UE. Autorului studiului consideră oportună prelungirea mandatului Misiunii până la finele anului 2019, cu modificarea structurii, fiind pus accentul pe consolidarea capacităților Oficiului EUBAM din Republica Moldova.
xxx
Consiliul Europei a devenit în timp un agent al schimbărilor democratice în Republica Moldova. Cu acest mesaj a venit prim-ministrul Pavel Filip în cadrul unui discurs ținut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Premierul a vorbit despre importanţa parteneriatului dintre Republica Moldova și Consiliul Europei şi reformele esenţiale implementate în Republica Moldova, cu sprijinul şi în conformitate cu recomandările APCE. Premierul a apreciat funcţionarea mecanismului comun al Cadrului de cooperare programatică Consiliul Europei – Uniunea Europeană pentru țările Parteneriatului Estic, după doi ani de implementare acest instrument demonstrându-şi utilitatea pentru eficientizarea alocării resurselor pentru implementarea proiectelor tematice regionale și bilaterale. Referitor la conflictul transnistrean, Pavel Filip a reiterat că singura cale de soluţionare a acestuia este dialogul şi dacă necesităţile adevărate ale oamenilor vor fi puse mai presus decât poziţiile ideologizate, va fi posibilă avansarea pe acest segment. La finalul discursului, prim-ministrul a subliniat că obiectivul central al Republicii Moldova rămâne încheierea procedurii de monitorizare de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prioritate inclusă în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova şi în Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018.
xxx
Analiza IPN „Planurile B ale schimbării sistemului electoral”, publicată la 29 iunie, abordează încearcă să explice comportamentul promotorilor schimbării sistemului electoral în raport cu partenerii de dezvoltare care este la fel de dur şi de direct ca cel în raport cu oponenţii interni ai iniţiativei. „La sigur că promotorilor le ajunge capacitate şi inteligenţă să înţeleagă chestiunea cu riscurile foarte mari. La sigur că au trebuit să calculeze mai multe variante de scenarii, în special, în caz de ”succes”. Eşecul, în sensul renunţării la schimbarea sistemului electoral, din contra , ar putea să le aducă mai multe favoruri din exterior. Şi totuşi, „caravana merge înainte”, spre votarea în Parlament a sistemului mixt în calitate de Planul A și unicul. De ce şi care sunt posibilele scenarii de ieşire din situaţie, un posibil „Plan B”, dacă nu chiar mai multe „planuri B”?, se întreabă autorul care îndeamnă cititorii să ia în calcul mai multe motive şi soluţii ale situaţiei suficient de complicate, existente acum în Republica Moldova şi în relaţiile ei cu partenerii de dezvoltare.
xxx
Scrisoarea celor 25 de deputaţi europeni, adresată guvernării de la Chişinău, în care se solicită respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi renunţarea la adoptarea sistemului electoral mixt în actualul context politic, reprezintă un ultimatum dur. Concluzii în acest sens au fost formulate în cadrul unei emisiuni TV. „Am rămas impresionat de această scrisoare. Aceşti 25 de deputaţi reprezintă cinci grupuri mari din cadrul Parlamentului European. Este un ultimatum dur. În preambul se spune că relaţiile de asociere cu Uniunea Europeană nu sunt un drum cu un singur sens”, a declarat analistul politic Nicolae Chirtoacă. Veaceslav Berbeca, director de programe la IDIS „Viitorul”, de asemenea consideră că scrisoarea celor 25 de europarlamentari ar trebui să-i pună în gardă pe guvernanţii de la Chişinău: „Mai mulţi politicieni din UE au avertizat în repetate rânduri conducerea de la Chişinău. De această dată un grup din 25 de parlamentari europeni vin cu un mesaj dur în care autorii îşi exprimă îngrijorările”. Expertul Aurelian Lavric consideră că parlamentarii europeni au trimis politicienilor de la Chişinău aflaţi la guvernare un mesaj dur, însă nu au dreptul să impună un sistem electoral sau altul.
xxx
Asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova este o pârghie de presiune pentru a implementa reforme care să aducă Moldova mai aproape de ceea ce înseamnă spațiul european. Dacă această asistență ar fi suspendată, acest lucru ar însemna o veste bună pentru Federația Rusă, pentru că ar însemna o dezangajare din partea UE față de Moldova, a declarat europarlamentarul Andi Cristea. Europarlamentarul a spus că dosarul susținerii macrofinanciare pentru Moldova a fost foarte discutat în plenul Parlamentului European. A asistat la o politizare a acestui dosar, dat fiind faptul că cele două grupuri politice importante sunt într-o situație delicată pentru că partidele partenere din Moldova, PLDM și PL, nu se mai regăsesc la guvernare. Acesta a spus că banii europeni vor fi hiper-monitorizați și nu pot ajunge în buzunarele politicienilor, dar în proiecte pentru cetățean. Chiar dacă săptămâna viitoare la Strasbourg se va vota alocarea asistenței macrofinanciare, tranșele către Moldova ar putea fi blocate dacă elementele de condiționalitate care sunt în propunerile inițiale nu vor fi îndeplinite, a notat europarlamentarul.
xxx
Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon consideră că scrisoarea trimisă conducerii de la Chişinău de mai mulţi eurodeputaţi, prin care cer ca să se renunţe la intenţia de a schimba sistemul electoral, este o încercare de a se implica în politica internă a statului. Igor Dodon a criticat atitudinea Chişinăului din ultimii ani de a asculta tot ce spun partenerii de dezvoltare. „25 de deputaţi europarlamentari au semnat. Ei şi? De ce nu au semnat atunci când s-a introdus votul mixt în Georgia, de ce nu spun de Ungaria unde din 1991 este votul mixt, 50 la 50? Asta e încercare de a se implica în politica internă a Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon. Şeful statului a mai declarat că nu este corectă poziţia partenerilor europeni care avertizează cu stoparea finanţării, dacă nu se renunţă la sistemul de vot mixt. Potrivit lui Igor Dodon, suportul pe care îl primeşte Republica Moldova din partea Uniunii Europene este oferit pe criterii politice.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane HannsSeidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
