IPN a publicat pe 15 mai OP-ED-ul cu titlul: „Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova”, semnat de politologul Dionis Cenuşa. Potrivit autorului, un mesaj negativ din partea UE legat de finanțare va justifica un nou val de critici din partea liderilor opoziției împotriva partidului de la guvernare, provocând noi surse de iritare în societate.
xxx
Europarlamentarul Andi Cristea spune că asistența macrofinanciară arată sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova și acești bani constituie o pârghie de presiune constructivă pentru implementarea reformelor de către guvern. Banii europeni sunt pentru oameni, nu pentru politicieni. Deși schimbarea sistemului electoral este o chestiune de politică internă, lucru pe care Uniunea Europeană îl înțelege și îl acceptă ca atare, totuși există un interes comun și asumat față de modernizarea și transparentizarea clasei politice din Republica Moldova. Comisia de la Veneția este instituția care are expertiza necesara și are și în fișa postului evaluarea schimbării sistemului electoral. „Sunt evoluții în desfășurare, experții Consiliului Europei au fost la Chișinău, urmează să prezinte raportul lor în luna iunie. Deci, Comisia de la Veneția analizează situația din Republica Moldova și am încredere maximă că puterea de la Chișinău va ține cont de recomandările primite”, a opinat europarlamentarul.
xxx
Parlamentul European anunţă că pronunţarea unei eventuale decizii cu privire la acordarea Republicii Moldova a ajutorului de 100 de mln de euro nu va înseamnă neapărat şi executarea ei imediată. Potrivit unei declaraţii dată citire pe 16 mai, în cadrul unei şedinţe plenare a Parlamentului European despre situaţia din Republica Moldova, autorităţile de la Chişinău, până la debursarea unei prime tranşe, vor trebui să-şi asume implementarea unor măsuri din memorandumul de înţelegere dintre cele două părţi. Parlamentarii europeni au amânat, pentru cel puţin o lună, alocarea asistenței financiare aprobate pentru Republica Moldova în ianuarie anul curent. Motivul constă în îngrijorările exprimate de mai multe grupuri politice în legătură cu evoluțiile politice din Republica Moldova, privind reforma sistemului electoral.
xxx
Decizia Parlamentului European de a amâna acordarea asistenței financiare de o sută de milioane de euro pentru Republica Moldova este o consecință a luptelor politice din interiorul legislativului de la Bruxelles, dar şi un semnal că partenerii europeni nu au încredere în guvernarea de la Chișinău. Deputatul socialist Vladimir Ţurcan suţine că o astfel de decizie era așteptată. „Este un semnal prost pentru Moldova. Dar este un semnal clar că partenerii europeni nu au încredere în acest guvern”, a menționat parlamentarul. Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al PDM, a calificat amânarea acordării asistenței financiare drept o consecință a luptelor politice din interiorul Parlamentului European şi a presiunilor exercitate de anumite partide.
xxx
Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, consideră că organizatorii protestelor nu sunt sinceri afirmând că protestează împotriva schimbării sistemului electoral şi că în realitate ar urmări alte interese. Candu a respins informaţia potrivit căreia schimbarea sistemului de vot ar fi motivul pentru reţinerea de către Parlamentul European a asistenţei financiare pentru Republica Moldova. „Finanțarea Republicii Moldova ține de reformele pe care și le-a asumat guvernarea. Mai sunt de îndeplinit câteva condiţii şi vom primi finanţarea”, a declarat Andrian Candu.
xxx
Referindu-se la o eventuală stopare a finanțării, acordate de Uniunea Europeană, președintele Igor Dodon, a declarat că dacă această stopare de finanțare va duce la probleme pentru Guvern și la alegeri parlamentare anticipate, el salută stoparea finanțării. Președintele spune că în anul următor, când se va schimba guvernarea, în urma alegerilor parlamentare anticipate sau ordinare, va veni altă majoritate. Șeful statului a mai spus că deja a lansat negocieri și că anual vor fi minimum 500 de milioane – un miliard de dolari. Igor Dodon a evitat să spună de unde vor fi banii, însă a menționat „nu obligatoriu de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional”.
xxx
Guvernarea de la Chişinău trebuie să-şi însuşeacă lecţia, iar schimbarea sistemului electoral nu este o chestiune de primă importanță. Astfel a comentat vicepreședintele PAS, Igor Grosu, decizia Parlamentului European de a amâna discuțiile asupra asistenței financiare de o sută de milioane de euro pentru Republica Moldova. Analistul Corneliu Ciurea a comentat că există şi un lucru pozitiv în decizia Parlamentului European. „Parlamentul European, ca şi Parlamentul Republicii Moldova, este constituit din diferite partide politice. Cel mai puternic partid european, care nu are un aliat în Parlamentul de la Chişinău, a dat o mână de ajutor opoziţiei moldoveneşti, care este una foarte slabă. Iar noi avem nevoie de o opoziţie puternică”, a spus Corneliu Ciurea. Analistul a reiterat poziția guvernării de la Chişinău: „În Parlamentul European s-a discutat problema corupției, cea a justiţiei, dar nu despre sistemul uninominal de vot”.
xxx
Discuția între trei instituții ale Uniunii Europene: Parlament, Comisie și Consiliu, cu referire la finanțarea pentru Republica Moldova va avea loc, cel mai probabil, la începutul lunii iunie. În baza rezultatelor discuției în acest format, Comisia pentru cooperare internațională va veni cu o decizie finală, iar ulterior va fi votul în Parlamentul European, lucru care urmează să aibă loc în luna iulie, a declarat președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Comentând amânarea acestei discuții în format trilateral, Candu a subliniat că „nu este vorba despre nicio decizie de a nu finanța Republica Moldova, nu este vorba despre un refuz al Uniunii Europene de a finanța sau de a coopera cu Republica Moldova”. Andrian Candu a menționat că guvernarea nu contează pe suport internațional nemeritat pentru Republica Moldova. Și în cooperarea cu UE suportul financiar vine condiționat. „Atunci când vorbim despre cele 100 de milioane pe care Republica Moldova urmează să le primească din partea Uniunii Europene, acești bani nu vin pur și simplu de la sine și pentru nimic”, a remarcat șeful legislativului. Andrian Candu a mai spus că săptămâna viitoare la Chișinău va veni o delegație din partea Parlamentului European, membri ai Comitetului parlamentar de asociere cu UE.
xxx
Reluarea finanţării Republicii Moldova de către Uniunea Europeană depinde în mare parte de faptul cum va gestiona guvernarea de la Chişinău recomandările Comisiei de la Veneţia privind proiectul de lege ce ţine de schimbarea sistemului electoral. „Toate finanţările au fost întotdeauna condiţionate. Doar că de data aceasta condiţiile sunt mai dure. Cred că finanţarea din partea UE va depinde de cum vom şti să administrăm relaţiile cu Comisia de la Veneţia. Va trebui să ţinem cont de toate recomandările. Dacă vom respecta condiţiile, atunci sunt sigur că în iulie Parlamentul European va adopta o decizie favorabilă în privinţa Republicii Moldova, iar în toamnă vom avea banii”, a opinat deputatul Iurie Leancă, preşedintele PPEM. Directorul Institutului de analiză şi consultanţă politică „Politicon”, Anatol Ţăranu, la fel, consideră că deblocarea finanţării depinde de guvernarea de la Chişinău. „Este clar că de această dată problema constă în intenţia de a schimba sistemul electoral. Totul depinde de noi, dacă vom fi capabili să gestionăm această situaţie. Dacă se va crede că europenii ne vor finanţa în continuare din considerente geopolitice, atunci se va face o mare greşeală. Ceea ce a reuşit să facă Moldova, o ţară mică şi săracă, e să provoace disensiuni în Parlamentul European”, a spus el.
xxx
Programul Uniunii Europene pentru studenți „Erasmus +” marchează a 30-a aniversare. În Republica Moldova programul există de 23 de ani, iar în acest timp a promovat peste 90 de proiecte. Coordonatoarea oficiului național „Erasmus+” în Moldova, Claudia Melinte, a declarat că în jur de 2000 de studenți și profesori din țară au profitat de mobilități academice în universitățile din Uniunea Europeană. Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Papiola, a remarcat în cadrul festivității dedicate evenimentului aniversar că această zi este foarte importantă pentru „Erasmus+”, pentru Moldova, dar și pentru Uniunea Europeană. „Uniunea Europeană va fi în continuare deschisă pentru punerea programului în practică. Este programul care oferă o șansă mare tinerilor de a-și dezvolta capacitățile profesionale pentru ca mai apoi să-și găsească un loc de muncă bun. Perspectivele pe care le oferă „Erasmus+” pentru tinerii de aici va ajuta Moldova să-și continue cursul corect”. De programul „Erasmus+” poate beneficia orice student înscris la o universitate din Republica Moldova, indiferent de ciclul de studii: Licență, Master sau Doctorat. Experiența de peste hotare poate dura de la 3 până la 12 luni (24 de luni în cazul studenților la medicină). Același student poate beneficia de mai multe mobilități în cadrul unui ciclu de studii, cu condiția că acestea nu depășesc 12 luni. Bursa este de 750-850 de euro, în funcție de costul de trai din țara gazdă. Doritorii de a aplica o pot face online, accesând pagina Departamentului Relații Internaționale, „Erasmus+”.
xxx
Republica Moldova are nevoie de suport și consultanță la capitolul implementarea reformelor ce se regăsesc în Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. În cadrul unei dezbateri publice care a avut loc pe 18 mai, cu înalții consilieri ai UE, aceștia s-au referit la rezultatele bune pe care le are Moldova, dar și la sectoarele cu restanțe, unde se necesită elaborarea politiilor noi. Proiectul Înalților Consilieri ai UE timp de trei ani va acorda suport Guvernului Republicii Moldova în implementarea agendei de reforme, în speță asistență în consolidarea capacităților necesare pentru implementarea Acordului de Asociere și asigurarea acțiunilor post-liberalizare a regimului de vize. Expertul în Educație, Daniel Funeriu, a remarcat că Uniunea Europeană trece printr-un proces de schimbare permanentă. UE se bazează pe o serie de valori, iar aceste valori reies din mentalitatea fiecărui cetățean. Educația participă la crearea unei mentalități și de aceea UE sprijină educația și cercetarea. Expertul în politici agricole Snezhana Blagoeva spune că piața europeană, fiind cea mai bună piață din lume, nu este foarte simplu pentru producători să o cucerească. Producătorii au nevoie de suport și acest suport este inclusiv financiar. Consolidarea continuă a sectorului de siguranță a alimentelor pentru a asigura un sistem de control eficient spre beneficiul sănătății publice – a fost subiectul abordat de Zenonas Stanevicius, înalt consilier UE în domeniul siguranței.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
