IPN a publicat la 12 iunie OP-ED-ul cu titlul: „Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, principalele obstacole în calea integrării europene rezidă în acțiunile guvernării, care se axează pe propriile interese politice, iar ritmul cu care președintele Republicii Moldova Igor Dodon derulează agenda sa pro-rusă surprinde. Autorul evidențiază trei scenarii după care pot evolua relațiile Moldovei cu UE și Rusia. Potrivit primului scenariu, Moldova în frunte cu Igor Dodon la președinție și PSRM în Parlament și Guvern va renunța la actualul Acord de Asociere, aderând la Uniunea Economică Euroasiatică. Potrivit celui de-al doilea scenariu, președintele Dodon și socialiștii ar aprofunda relația cu Uniunea Euroasiatică, dar totodată vor renunța la abandonarea rapidă a Acordului de Asociere. Al treilea scenariu este cel negativ pentru Rusia, care va însemna repetarea de către Igor Dodon a acțiunilor lui Vladimir Voronin, care în 2003 a refuzat să semneze Memorandumul Kozak. În acest caz, vor urma noi sancțiuni din partea Rusiei.
xxx
Sectorul de automotive din Republică Moldova are potențial. În ultimii ani, a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare. Declarația a fost făcută de Vitalie Zaharia, directorul Organizației pentru Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor, la ceremonia de deschidere a forumului internațional „Moldova Automotive Days”. Potrivit lui Vitalie Zaharia, prezența pe piața din Republica Moldova a mai multor companii internaționale specializate în asamblarea pieselor auto și-a demonstrat eficiența. Sectorul a contribuit la dezvoltarea economiei moldovenești și la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Prezent la eveniment, Pirkka Tapiola, șeful delegației UE la Chișinău, a spus că Moldova are șanse tot mai mari să devină o țară industrializată. „Extinderea industriei de automotive, atrăgând inclusiv investiții europene, poate fi unul din pilonii de bază ai dezvoltării economiei”, a declarat Pirkka Tapiola.
xxx
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova și Banca Europeană pentru Investiții și-a reconfirmat disponibilitatea pentru sprijinirea financiară a proiectelor din domeniul eficienței energetice din sectorul public și rezidențial. În cadrul unei întrevederi a viceministrului economiei Vitalie Iurcu cu reprezentanții PNUD și BEI în Moldova, din 14 iunie, s-a făcut un schimb de informații privind procedeul de avansare în elaborarea și realizarea proiectului „Deblocarea pieței de eficientizare energetică a sectorului clădiri din Republica Moldova”. Dafina Gercheva, reprezentant permanent PNUD în Moldova, a menționat că instituția pe care o reprezintă, în calitate de agenție acreditată pe lângă Fondul Verde pentru Climă, va înainta în adresa Fondului propunerea de finanțare a proiectului în cauză, în luna iunie, urmând ca în scurt timp să fie obținută o poziție de principiu asupra oportunității implementării unei astfel de inițiative în Republica Moldova și dezvoltării ulterioare a tuturor mecanismelor și aranjamentelor de natură operațională și administrativă.
xxx
Ritmul de realizare a Planului național de acțiuni în domeniul mediatic, asumat în contextul Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE, necesită accelerare. La fel, este nevoie ca documentul să fie revizuit și completat, astfel încât să cuprindă întregul domeniu mass-media. Concluziile au fost formulate într-un prim raport de monitorizare al Asociației Presei Independente (API). Ion Bunduchi, expert media din echipa de monitorizare, a declarat că acțiunile planificate în domeniul mediatic pentru perioada 2014-2016 au fost insuficiente și nu au fost în concordanță deplină cu prevederile Acordului de Asociere. Aneta Gonţa, expertă media, a remarcat realizarea Planului național de acțiuni decurge într-un ritm care necesită accelerare. Experta a spus că au rămas două acțiuni pentru trei luni, ceea ce nu certifică un angajament ferm pentru accelerarea implementării prevederilor Acordului de Asociere pe segmentul mediatic.
xxx
Cetățenii moldoveni nu au și nu pot avea „gene geopolitice” în codul genetic. În același timp, aproape toată clasa politică din Republica Moldova mizează mult pe simpatiile și antipatiile geopolitice ale societății moldovenești, de regulă, dintre Est și Vest, și chiar le exploatează, le stimulează, cu destul de mult succes, o perioadă destul de mare de timp din istoria Republicii Moldova ca stat independent. Iar aceasta înseamnă că, totuși, dacă nu la nivel de gene, societatea moldovenească are ceva foarte important și foarte ponderabil la nivel de trăsături, calități, interese, ceva legat de patrimoniul cultural, eventual, în sens geopolitic. În limbaj economic aceasta ar însemna „cerere geopolitică”, care permite partidelor politice și politicienilor aparte să vină cu diferite „oferte geopolitice”, contradictorii, de multe ori. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, a existat o perioadă de opt ani de guvernare a Partidului Comuniștilor, care a promis integrarea în Uniunea Rusia-Belarus, dar a făcut lucruri foarte importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. „Într-un final, după opt ani, la guvernare au venit așa-zișii pro-europeni, care au dezamăgit cetățenii. Cifrele arată că atunci când guvernau comuniștii, 75% dintre cetățeni își doreau integrarea europeană, însă după ce opt ani de zile guvernează pro-europenii situația se schimbă exact în direcția opusă și acestea sunt rezultatele guvernării”, a remarcat Igor Boțan.
xxx
În Republica Moldova persistă impactul geopolitic, dar este absolut firesc pentru că geopolitica este o disciplină care ia în considerare amplasarea geografică pentru soluționarea problemelor de dezvoltare socială-economică și a securității. „Metaforic vorbind, Moldova este o insulă mică între două plăci tectonice: europeană și euroasiatică, și poate fi ușor sfărâmată, dacă nu încearcă să se lipească de o placă tectonică sau alta. De aceea, Moldova oscilează între cea europeană și euroasiatică, pentru că are nevoie de asigurarea dezvoltării social-economice și a securității naționale”. Declarația a fost făcută de analistul Igor Boţan în cadrul unor dezbateri organizate la IPN. „Republica Moldova pentru UE, din punct de vedere geopolitic, este o sursă de probleme, legate de trafic de persoane, de organe, de arme, droguri etc. și a venit cu un plan de acțiuni pentru Moldova, dar și cu suport pentru dezvoltare, ca să-și ţină oamenii acasă, să nu invadeze Europa. Noi am acceptat, am semnat documente după care elitele noastre politice s-au apucat de ceea ce știe toată lumea”, a spus expertul.
xxx
Geopolitica, în calitate de știință, este mai puțin profesată și este asociată mai mult cu termeni ca populism, partide politice care trec printr-o criză, manipulare a opiniei publice prin informații plasate în context greșit, dar și altele. De foarte multe ori așa-numitele slogane geopolitice se folosesc într-un mod demagogic în context politic. De această părere este președintele Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, participant la dezbaterile publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Potrivit lui, la modul ideal, ar fi cazul să fie aplicate modalități de a vorbi cu oameni fără noțiuni de vectori Vest - Est, pentru ca să se reușească apropierea de realități și evitarea manipulării și a populismului. „Nimeni, nici din Washington, nici din Bruxelles, nici din București, nici din Ucraina, nici din Moscova nu o să ne facă politica noastră internă, nu o să ne ajute sau nu o să ne împiedice să soluționăm problemele oamenilor. Orice încercare de a spune „mâna Moscovei”, sau „mâna Washingtonului”, sau „mâna Bucureștiului” este manipulare, demagogie și dezinformare”, a opinat Viorel Cibotaru.
xxx
Cetățenii Republicii Moldova simt nevoia de a-și crea un tablou stabil al lumii, care este destul de greu de construit, dat fiind faptul că în spațiul nostru, dar și în întreg spațiu ex-sovietic, de foarte mult timp persistă un context psiho-social legat de instabilitate, variații și dificultate. Afirmații în acest sens a făcut Irina Caunenco, doctor în psihologie de la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Oamenii analizează ce relații are statul său cu țara din Est sau Vest și aici este vorba despre aspecte practice. Oamenii se întreabă la modul practic în ce ţară este mai profitabil din punct de vedere economic să muncească, în Rusia sau în Marea Britanie?
xxx
În Republica Moldova pe alocuri se atestă o lipsă de comunicare între subiecții care au un impact geopolitic– promotorii orientării estice și cei ai orientării vestice, dar și a acestora cu societatea. În prezent suntem martori ai unei comunicări ineficiente și, din păcate, se creează impresia că există mai multe lumi paralele. Declarația a fost făcută la dezbaterile publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit şi realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către Angela Colațchi, conferențiar, Catedra Științe politice și administrative, Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit conferențiarei, este un mit că această divizare între Est și Vest este recentă, or și Imperiul Roman s-a divizat în partea estică și vestică, iar strămoșii noștri erau la limita celor două. Angela Colațchi a declarat că în Republica Moldova se întâlnesc două lumi – occidentală și asiatică și în orice moldovean există și una și alta.
xxx
Moldova este un obiect al jocurilor geopolitice și nicidecum un subiect. Jucători geopolitici sunt statele care își permit să ducă o politică economică independentă și respectiv pot să influențeze politica externă. Astăzi, Vestul nu-i va permite Moldovei să ducă o politică economică externă, iar singurul lucru pe care-l poate face Republica Moldova în acest caz este să meargă pe calea întăririi neutralității. Opinia a fost exprimată de Vlad Batrâncea, deputat al Partidului Socialiștilor la dezbaterea publică întitulată: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit şi realitate”, organizată de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. „Implicarea Republicii Moldova într-o formulă impusă din afara țării determină deseori procesele politice interne”, a spus Vlad Batrâncea. Potrivit lui, când cineva încearcă să inducă tehnologii informaționale, cenzură, să intervină peste neutralitate, societatea se divizează între două părți. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să-și păstreze neutralitatea, să reprezinte un pod între două civilizații și să nu permită ca cineva să-i impună o agendă geopolitică.
xxx
Ucrainenii au meritat regimul liberalizat de vize ca urmare a muncii depuse de către guvernarea de la Kiev, care a avut de îndeplinit peste 100 de acțiuni solicitate de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută la o conferință de presă de către Mihail Harișin, consilier pe probleme consulare al Ambasadei Ucrainei la Chișinău. Potrivit angajatului misiunii diplomatice, liberalizarea regimului de vize cu UE, din 11 iunie anul curent, reprezintă un eveniment istoric în continuarea parcursului european al Ucrainei. „Nu a fost un cadou regimul liberalizat de vize. Ucraina a depus efort şi a realizat 104 condiții, iar reformele continuă pentru a face parte cât mai curând din familia europeană, din care am fost excluși fără voia noastră acum 350 de ani”, a mai spus Mihail Harișin. Odată cu liberalizarea regimului de vize cu statele UE, cetățenii ucraineni se vor putea deplasa pe teritoriul UE fără viză, fără dreptul de a munci, pentru o perioadă nu mai mare de 90 de zile în jumătate de an.
xxx
Peste 1700 de persoane din satul Bugeac, raionul Comrat, vor avea acces la apă potabilă după ce a fost construită o nouă rețea de aprovizionare cu apă și un nou turn de apă. De asemenea, a fost construită o stație de autobuz și au fost reparate 400 de metri de drum local, care facilitează accesul locuitorilor la cele mai importante instituții sociale din sat. Proiectul a fost realizat cu susținerea Uniunii Europene și contribuția autorităților publice locale și regionale în cadrul programului UE „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de PNUD. Pentru realizarea lucrărilor au fost investiți peste 75,7 mii de euro, dintre care 62,7 mii de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană. Totodată, a fost inaugurată și grădinița din satul Cealâc, raionul Taraclia. Aici a fost schimbat acoperișul, a fost reconstruită o anexă și a fost termoizolată clădirea. Totodată, au fost reparate căile de acces către instituția preșcolară și a fost amenajat teritoriul din jurul ei. Pentru renovarea grădiniței au fot investi peste 72 de mii de euro, dintre care aproximativ 60 de mii a reprezentat asistența oferită de Uniunea Europeană.
Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.