logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 22 august – 28 august. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/index.php/ro/retrospectiva-saptamanii-22-august-28-august-cele-mai-importante-7966_1091928.html

LUNI, 22 august

Producătorii de mere estimează o recoltă mai mică, dar îi îngrijorează mai mult vânzările


Recolta de mere din acest an este estimată la 485 de mii de tone. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, recolta va fi cu 180 de mii de tone mai mică decât anul trecut, a precizat directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, citat de Vocea Basarabiei. Producătorii spun că cea mai mare problemă va fi nu recolta mică, dar piețele de desfacere, în condițiile în care Moscova a impus embargou la importul mere și alte fruct din Republica Moldova.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Berezino a fost dat în exploatare

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino a fost dat în exploatare. Porțiunea de cale ferată a fost construită de la zero timp de două luni, fiind destinată transportului de mărfuri, cu posibilitatea extinderii și pentru transportul de pasageri. Prezent la inaugurare, vicepremierul Andrei Spînu a menționat că noua porțiune de cale ferată va contribui la dezvoltarea întregii regiuni, creând mai multe locuri de muncă.

MARȚI, 23 august

Sergiu Tofilat: Fără gaz din Rusia regiunea transnistreană se va confruntă cu o criză umanitară


În eventualitatea în care Gazprom sistează livrările de gaze naturale pentru Republica Moldova, regiunea transnistreană se va confrunta cu o criză umanitară de proporții. O spune expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, potrivit căruia Moscova menține artificial regiunea separatistă din stânga Nistrului, pentru a putea influența procesele în domeniul politicii externe a Republicii Moldova.

Evoluția cererii și a ofertei nete de valută în luna iulie

În luna iulie, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 125,9%, comparativ cu 101,8% în luna iunie. Banca Națională a Moldovei menționează că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a diminuat cu 13,2 milioane de dolari (-5,2%) în raport cu luna precedentă, iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 58,3 milioane de dolari (-23,3%).

MIERCURI, 24 august

Vladimir Bolea: Statul va oferi subvenții celor care investesc în reabilitarea sistemelor de irigare

Sistemele centralizate de irigare devin vitale pentru agricultura din Republica Moldova, iar reabilitarea și modernizarea lor devine o prioritate. O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea. Potrivit oficialului, agricultorii care-și doresc să investească în reconstrucția acestor sisteme vor fi sprijiniți de stat, Guvernul oferind 50% din valoarea totală a investiției.

Tot mai mulți moldoveni optează pentru plățile fără numerar

Depășind provocările pandemiei de COVID-19, principalii indicatori din domeniul plăților fără numerar și-au continuat în anul 2021 traiectoria ascendentă. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că anul trecut Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare (SAPI) a procesat 13,8 milioane tranzacții. Disponibilitatea sistemului a constituit 99,9%, iar incidente majore în măsură să afecteze activitatea participanților și procesele critice ale SAPI nu au fost înregistrate.

JOI, 25 august

Viticultor: Problema principală este piața de desfacere

Problema principală a viticultorilor reprezintă piața de desfacere care este afectată de războiul din Ucraina și un nou embargou rusesc. Interdicția de import anunțată la începutul lunii august de agenția rusă Rosselhoznadzor vizează pentru prima dată și strugurii, a precizat președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova (APESM), Gheorghe Gaberi, pentru Radio Europa Liberă. Potrivit viticultorului, decizia Uniunii Europene de a mări cotele la importul de struguri de masă din Moldova este oportună și „ar putea asimila cam peste jumătate din roada estimată pentru export”.

Bărbații, în continuare mai bine plătiți decât femeile

Numărul mediu al salariaților în 2021 a crescut cu peste 21 de mii față de anul 2020. Sunt datele Biroului Național de Statistică, potrivit cărora cele mai plătite domenii de activitate în Republica Moldova sunt domeniul informațiilor și comunicațiilor, dar și activitățile financiare și cele de asigurări. La polul opus, cele mai prost plătite sunt activitățile de cazare și alimentație publică, agricultura și silvicultura. Datele BNS mai arată că femeile sunt mai prost plătite decât bărbații pentru aceleași tipuri de activități.

Bărbații sunt privilegiați la locul de muncă, lor le revin câștiguri salariale superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe regăsindu-se în domeniile: financiare și de asigurări – cu 41,4% (8953,3 lei) mai mult revenindu-le bărbaților; informații și comunicații – cu 39,2% (10366,7 lei) mai mult; industrie – cu 20,0% (1820,7 lei) mai mult.


Contractul de concesiune privind modernizarea gărilor și stațiilor auto a fost reziliat

Contractul de parteneriat public-privat care viza modernizarea gărilor și stațiilor auto a fost reziliat. Decizia a fost luată după ce Guvernul, prin intermediul comisiei de monitorizare, a constatat neîndeplinirea planului de investiții asumat. Potrivit legii, după rezilierea contractului, SRL Gările Auto Moderne urmează să predea în stare bună toate activele preluate în 2018 de la Întreprinderea de Stat Gările și Stațiile Auto.

VINERI, 26 august

ONVV estimează o recoltă de 6-10 tone de struguri la hectar


Oficiul Naţional al Viei și Vinului estimează o recoltă de  6-10 tone de struguri la hectar. La procesare vor fi îndreptate 250 de mii de tone de struguri, comparabil cu cantitățile de anul trecut, a comunicat directorul interimar al instituției, Elizaveta Breahnă la conferinţa naţională a filierei vitivinicole: „Recolta strugurilor 2022: particularități și valorificare”.

Transportul de mărfuri din Moldova și Ucraina a fost liberalizat

Începând cu 1 septembrie, transportul mărfurilor în trafic bilateral și tranzit prin teritoriile Republicii Moldova și Ucrainei va fi liberalizat. Prevederea va fi valabilă până la sfârșitul anului 2023, cu eventuala prelungire conform protocolului agreat de părți. O decizie în acest sens a fost adoptată în cadrul reuniunii Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru transport rutier internațional.

În 2021 Moldova a reușit să recupereze activitatea economică, dar se prognozează o încetinire

În anul 2021 Republica Moldova a reușit să recupereze activitatea economică și principalii indicatori macroeconomici după recesiunea din anul 2020, înregistrând o creștere economică record în termeni reali de circa 13,9%. Banca Națională a Moldovei precizează într-un raport publicat vineri că pe parcursul anului trecut economia mondială a înregistrat o revigorare după pandemia COVID-19. În contextul recuperării după impactul mondial al crizei legate de situația pandemică COVID-19 din anul 2020, evoluția producției globale a revenit în palierul pozitiv în anul 2021. Totuși, creșterea prețurilor la resursele energetice în a doua jumătate a anului 2021 a stimulat factorii proinflaționiști în condițiile monetare relaxate și a condus la acumularea riscurilor economice.

Ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere pe fundalul unui ritm de creștere superior al PIB-lui în raport cu soldul datoriei totale. Astfel, după diminuarea cu 1,9 puncte procentuale comparativ cu situația de la finele anului 2020, ponderea datoriei de stat în PIB a constituit 32,1%. Cota serviciului datoriei de stat în veniturile bugetului de stat, de asemenea, a scăzut ușor până la valoarea de 4%.


România nu mai este o piață externă certă pentru grâul moldovenesc

Singura piață externă unde își pot livra producția producătorii de grâu din Republica Moldova, cea din România, nu mai este certă din cauza grâului care vine din Ucraina la un preț mai mic decât cel al grâului moldovenesc. Nicolae Sprîncean, agricultor din raionul Criuleni, a declarat pentru Radio Europa Liberă că a încheiat un contract în România, dar nu l-a îndeplinit. „Ne-am înțeles să-mi ia grâul cu 310 dolari/tonă (aproximativ 6 lei moldovenești per kilogram), însă am ajuns acasă și m-au sunat să-mi spună că mai mult de 290 de dolari per tonă nu poate să-mi dea”, a spus agricultorul.