● LUNI, 22 iulie
Plasele antigrindină nu sunt populare în Moldova
Numărul producătorilor agricoli care îşi protejează culturile cu plase antigrindină este foarte mic, deşi Ministerul Agriculturii acordă subvenţii pentru acest tip de protecţie. Vicedirectorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc, a declarat că, din 2011, statul acoperă 30% din costul lor. În primul an de subvenţionare nu a fost făcută nicio solicitare. În al doilea an 4 producători agricoli au cerut subvenţii la instalarea plaselor antigrindină, iar în acest an numărul de agricultori este de 10 persoane. Agricultorii cel mai des îşi protejează viile şi livezile. Instalarea unei plase antigrindină costă circa 15 mii de euro pentru un hectar. Din acest cost, statul achită circa 5 mii de lei. „Dar, în general, dacă vorbim de prevenirea riscurilor, la noi agricultorii nu investesc în aceasta”, a mai spus vicedirectorul agenţiei. Tehnologia de instalarea a plasei antigrindină consta în acoperirea terenurilor agricole cu o plasa specială, ţesută, susţinută de un sistem de stâlpi şi fire metalice.
Statul va compensa parţial pierderile la cultivarea porumbului
Statul va aloca 7,4 milioane de dolari din creditul Băncii Mondiale de 10 milioane pentru compensarea pierderilor producătorilor agricoli la cultivarea porumbului. Compensaţiile vor fi acordate tuturor producătorilor, indiferent de forma juridică de organizare, inclusiv gospodăriilor casnice, cu excepţia raioanelor Briceni, Edineţ şi Drochia, unde nu s-au înregistrat pierderi la porumb cauzate de seceta din anul trecut. Suprafaţa minimă semănată cu porumb pentru care se va acorda compensaţii este de 0,5 hectare. Anunţul a fost făcut de către directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) Petru Maleru. „Sumele compensaţiilor vor fi calculate în funcţie de pierderea medie suportată de raion şi suprafaţa totală a terenurilor semănate cu porumb, calculată conform listelor întocmite de comisiile primăriilor. În unele raioane sudice, grav afectate de secetă, compensaţiile vor ajunge la 300 lei la hectar. În alte raioane acestea vor constitui în medie 200 de lei la hectar”, a menţionat Petru Maleru.
Strategia reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, aprobată
Guvernul a aprobat în prima şedinţă tematică închisă, care s-a desfăşurat sâmbătă, 20 iulie, la Holercani, Strategia reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător pentru anii 2013-2020. Strategia se bazează pe trei obiective principale: dezvoltarea unui sistem de reglementare a facilitaţilor; dezvoltarea stimulentelor pentru implementarea efectivă a reformelor; îmbunătăţirea comunicării şi creşterea participării părţilor interesate în reforme. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, noua strategie vine să schimbe filosofia reformelor anterioare, accentul fiind pus pe dezvoltarea economică bazată pe investiţii şi competitivitate. Totodată, strategia are drept scop promovarea unui sistem de reglementare mai inteligent, ceea ce înseamnă reguli mai clare de joc, flexibilitate de aplicare a inovaţiilor şi standardelor de performanţă pentru mediul de afaceri.
● MARŢI, 23 iulie
Facturile fiscale şi alte formulare tipizate pot fi comandate online
Procedura de eliberare a facturilor fiscale şi a altor formulare tipizate a fost simplificată. Inspectoratul Fiscal de Stat a lansat un serviciu electronic care va permite contribuabililor să comande formularele online. Odată comandate, contribuabilul va fi informat online despre ora şi oficiul la care trebuie să se prezinte pentru a ridica formularele. Serviciul este disponibil non-stop, la toate oficiile teritoriale ale inspectoratului. Potrivit şefului IPFS, Ion Prisăcaru, noul serviciu va exclude factorul uman din acest proces, fapt ce va contribui la diminuarea corupţiei în Serviciul Fiscal. „Prin acest serviciu dorim să minimizăm costurile contribuabililor. Să economisim din timpul contabililor companiilor”, a spus Ion Prisăcaru. Formularele pot fi comandate pe site-ul servicii.fisc.md. Pentru a utiliza serviciul, contribuabilii trebuie să beneficieze de nume de utilizator, parolă pe portalul electronic şi să deţină semnătura electronică de autentificare eliberată de către centrul de certificare al ÎS „Fiscservinform” sau semnătura digitală eliberată de un centru de certificare acreditat. După autentificarea pe pagină, urmează selectarea formularelor şi depunerea comenzii.
BERD va oferi 300 de mii de euro pentru Consiliul Economic în Moldova
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va sprijini înfiinţarea Consiliului Economic în Moldova cu un grant de 300 de mii de euro. În cadrul unei conferinţe de presă, directorul executiv al BERD pentru Turcia, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, Olivier Descamps, a declarat că instituţia va oferi banii pentru activităţile consiliului. Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat că acest consiliu va fi o structură consultativă, concentrată pe îmbunătăţirea mediului de afaceri şi simplificarea procedurilor la nivelul instituţiilor statului. Alte sarcini ale consiliului constau în eliminarea constrângerilor sesizate de antreprenori şi punerea în aplicare a noilor instrumente de e-guvernare. „Este o platformă foarte utilă, care şi-a demonstrat deja viabilitatea şi în cazul altor ţări”, a spus Iurie Leancă. Premierul a adăugat că statul trebuie să fie un partener fidel, onest şi previzibil pentru antreprenorii ce corespund aceloraşi criterii.
În Edineţ va fi construită o fabrică de producere a sucului concentrat de fructe
La începutul lunii septembrie, odată cu deschiderea unui nou parc industrial la Edineţ, compania „T.B. Fruit”, în colaborare cu Ministerul Economiei, va demara construcţia fabricii de producere a concentratelor de sucuri din mere. Fabrica va funcţiona pe bază de biocombustibil, iar proiectul presupune investiţii de 25 de milioane de euro. Proiectul investiţional a fost prezentat de către investitor în cadrul unei întrevederi cu viceministrul economiei, Dumitru Godoroja. Directorul companiei „T.B. Fruit”, Taras Barşorvskii, a vorbit şi despre intenţia de a se extinde în Republica Moldova, lansând în 2014 o fabrică pentru procesarea strugurilor în Cimişlia.
Sistem nou de monitorizare a pesticidelor şi nitraţilor
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va pune în aplicare un utilaj performant care va oferi posibilitatea depistării în produsele agroalimentare a 250 de substanţe active ale compuşilor de reziduuri agricole şi nitraţi. Şeful Direcţiei supravegherea unităţilor de producere a alimentelor de origine vegetală, Ion Codreanu, a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă, că producătorii autohtoni nu mai pot comercializa producţia agricolă fără certificate de inofensivitate. În cazul în care aceştia nu se conformează cerinţelor, vor purta răspundere pentru efectele negative pe care le pot produce produsele agroalimentare tratate cu nitraţi şi pesticide. Producătorii agricoli trebuie să aibă un sistem de autocontrol atunci când stropesc legumele şi fructele şi să respecte strict dozele indicate.
●MIERCURI, 24 iulie
Agricultorii moldoveni nu sunt tentaţi să crească produse ecologic-pure, specialist
Producătorii agricoli din Moldova au renunţat să mai crească produse ecologic-pure. Restricţiile impuse la cultivarea şi creşterea producţiei agricole devin tot mai mari. Un obstacol este procedura anevoioasă de obţinere a certificatelor privind calitatea produselor. Şeful Direcţiei control al produselor de uz fitosanitar şi fertilizant, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor, Mihai Negrescu, a spus că agricultorii care doresc să cultive produse ecologice trebuie să verifice minuţios solul la toate tipurile de poluanţi. Seminţele utilizate nu trebuie să fie modificate genetic, iar solul nu poate fi prelucrat cu tehnică agricolă, în unele ţări se permite prelucrarea doar cu ajutorul cailor. În momentul creşterii alimentelor agroalimentare nu trebuie să fie utilizată nicio metodă mecanică la arat sau în lupta cu dăunătorii. Un alt aspect este şi perioada de coacere a legumelor şi fructelor pur ecologice, care este cu mult mai târzie decât cele prelucrate cu produse fitosanitare.
Schimbări în conducerea Air Moldova
Directorul general al companiei Air Moldova, Iulian Scorpan, a fost transferat în funcţia de vicedirector, iar locul acestuia a fost ocupat de către directorul financiar, Mircea Meleca. Şefa serviciului de presă al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Irina Gâscă, a declarat că Mircea Meleca exercită interimatul funcţiei de director general. Irina Gâscă a menţionat că schimbările în conducerea Air Moldova au loc în contextul unei perioade de tranziţise prin care trece compania. În viitorul apropiat va fi anunţat un concurs privind desemnarea directorului general.
Producătorii agricoli au primit jumătate din suma subvenţiilor preconizată pentru 2013
Circa 2500 de solicitări de subvenţii au parvenit în acest an la Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Directorul a menţionat, într-o emisiune la Radio Moldova, că au fost solicitate subvenţii de 350 mln lei din cele 400 mln cât constituie fondul de subvenţionare în anul 2013. „Aproximativ 200 mln lei au fost achitate. Acum de definitivează procedurile de plată a altor 150 mln lei. Pe lună se procesează în medie câte 30 de dosare. Există unele probleme ce ţin de calitatea dosarelor, producătorii nu prezintă toate datele necesare, acest fapt soldându-se cu tergiversări în oferirea subvenţiilorˮ, a subliniat Petru Maleru.
● JOI, 25 iulie
Negocieri cu Italia privind transportul internaţional auto
Guvernul a decis iniţierea negocierilor pentru completarea acordului cu Italia privind reglementarea reciprocă a transportului internaţional auto de pasageri şi mărfuri, semnat la Roma în 19 septembrie 1997. Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a explicat că această completare se referă la faptul că transportatorii vor fi obligaţi să respecte nu doar normele valutare şi fiscale în vigoare pe teritoriul părţii contractante unde se efectuează transportul, dar şi normele vamale.
Datoria publică va fi reglementată conform standardelor FMI
Unităţile administrativ-teritoriale vor contracta împrumuturi externe cu un grad de concesionalitate mai mare ca în cazul costului resurselor externe acordate de către creditorii comerciali. Modificări şi completări în cauză la Legea privind datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, au fost aprobate de Guvern. Deservirea datoriei va avea prioritatea faţă de alte obligaţii pecuniare ale bugetelor UAT şi toate plăţile aferente se vor efectua în termenele şi condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma aprobată în bugetele respective pentru acest scop. UAT urmează să instituie şi să ţină Registrul datoriei şi Registrul garanţiilor date de acestea întreprinderilor în care deţin proprietate sau altor persoane juridice. Viceministrul finanţelor, Victor Barbăneagră, a spus că modificările vin să consolideze capacităţile UAT de gestionare a datoriilor. Într-un raport de audit al Curţii de Conturi, care se referea la gestionarea datoriei publice în 2012, se menţiona că 7 din 17 autorităţi executive ale UAT verificate au contractat împrumuturi externe şi interne pentru cheltuieli capitale cu încălcarea procedurilor şi modului stabilit de raportare.
● VINERI, 26 iulie
FISC va raporta timp de o lună rezultatele evaziunii fiscale în alimentaţia publică
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (FISC) va raporta, timp de o lună, rezultatele evaziunii fiscale în alimentaţia publică, iar celor care nu se vor legislaţiei li se vor aplica măsuri de constrângere. Despre aceasta a declarat şeful FISC, Ion Prisăcaru, într-nu interviu pentru Radio Europa Liberă. „Mai întâi, cerem corectitudine, dar trebuie să avem documente, să avem probe că noi am fost corecţi, noi am adus la cunoştinţă. Iată, dacă luăm domeniul alimentaţiei publice, mai întâi, am selectat toate unităţile care prestează servicii de agrement, săli de nunţi, am dus cu ei lucrul de lămurire, ca ulterior să vedem cum am fost înţeleşi. Cine nu ne-a auzit, o să fim impuşi să recurgem la măsuri, adică ne impun ei...”, a spus şeful inspectoratului. Potrivit lui Prisăcaru, la nivel de economie naţională nu vor fi sesizabile în timpul apropiat rezultatele aşteptate în lupta cu evaziunea fiscală, dar la nivel de domenii, chiar într-o lună-două vor fi. Pe lângă domeniul alimentaţiei publice, Ion Prisăcaru s-a referit şi la carierele de nisip. „Trebuie să luăm tot lanţul – de la carieră, e un material de construcţie, magazinele de materiale de construcţie, apoi întreprinderile din domeniul construcţiilor, până la consumatorul final, cel care beneficiază de acele apartamente. Şi atunci, în lanţ, poţi să urmăreşti şi să combaţi fenomenul de eschivare de la plata impozitelor. Vreau să cunoască toţi contribuabilii: nu aplicăm măsuri de constrângere. Aceasta este doar la o etapă la care sperăm să nu ajungem chiar”, a spus şeful dela FISC.
BNM a revăzut rata inflaţiei
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a revizuit prognoza privind inflaţia anuală pentru 2013, de la 4,1%, cifră prezentată în Raportul inflaţiei de acum trei luni, la 4,3%. Ritmul anual al inflaţiei în iunie a fost de 5,5%, cu 0,2 puncte procentuale inferior nivelului înregistrat în luna precedentă. Pe durata ultimelor 17 luni, rata inflaţiei anuale se menţine în intervalul de variaţie de 5% ± 1,5 puncte procentuale, încadrâdu-se în cifra ţintită de BNM. Raportul nou, al treilea în acest an, va fi prezentat într-o conferinţă de presă, preconizată pentru 1 august.
Vicepremierul Valeriu Lazăr a instituit o platforma de comunicare interinstituţională
Platforma de Comunicare Interinstituţională s-a întrunit astăzi, 26 iulie, în prima şedinţă. Aceasta îşi propune să fie o structură permanentă de consultare între instituţiile care gestionează fonduri pentru dezvoltare, partenerii implicaţi în implementarea proiectelor finanţate din aceste fonduri, autorităţile publice locale, alte instituţii din domeniu şi organizaţii ale sectorului privat. „Urmărim să asigurăm o viziune integrată asupra problemelor de ordin economic cu care se confruntă regiunile ţării şi să identificăm soluţii”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, sub egida căruia a fost instituită platforma. Oficialul a remarcat că mijloacele alocate din buget în fondurile de dezvoltare sunt în creştere – de la sub 700 mln lei în 2008, la peste 2 mlrd lei în 2013.
● SÂMBĂTĂ, 27 iulie
Adunarea Populară critică Chişinăul pentru Legea privind finanţele publice locale
Adunarea Populară de la Comrat a aprobat vineri, 26 iulie, o declaraţie critică la adresa Guvernului şi Parlamentului de la Chişinău, care au schimbat mecanismul de finanţare a administraţiilor publice locale. Legea privind finanţele publice locale prevede că transferurile bugetare vor fi făcute direct către primăriile localităţilor rurale. Impozitul pe venit va rămâne în bugetele locale în proporţie de 75% în cazul centrelor raionale, de 45%, în cazul municipiilor Bălţi şi Chişinău şi 25% în cazul consiliilor raionale şi UTA Găgăuzia. Restul banilor vor fi acumulaţi într-un fond special, din care localităţile rurale vor fi finanţate direct, fără intermedierea centrelor raionale. Administraţiile publice locale vor decide singure asupra cheltuielilor pe care trebuie să le facă.