● MARŢI, 21 aprilie
Peste 100 de vinuri de casă vor fi expuse spre degustare la Festivalul „Polobocul de aur”
În jur de 40 de producători de vin de casă care au participat la concursul „Polobocul de aur” vor expune spre degustare peste 100 de vinuri artizanale în cadrul festivalului cu acelaşi generic, care se va desfăşura pe data de 25 aprilie în localitatea Răciula, raionul Călăraşi. Pe lângă degustarea de vinuri, în cadrul festivalului vor evolua ansambluri folclorice din regiunea Codrilor, vor fi organizate activităţi de teatru gastronomic, concursuri gastronomice între gospodinele din regiune, dar şi concursuri distractive de asamblare şi de rostogolire a butoaielor. Valeriu Lazăr, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, organizatorul evenimentului, a declarat la o conferinţă de presă că în cadrul festivalului va avea loc ceremonia de premiere a învingătorilor concursului „Polobocul de aur 2015”. Concursul se organizează de 12 ani, iar învingătorii au fost selectaţi de un juriu profesionist. Şi consumatorii vor putea vota pentru vinul preferat, folosind tichetele speciale încorporate în biletele de intrare la festival.
Cei mai gustoşi biscuiţi de casă vor fi apreciaţi la festivalul „Polonicul de Aur”
Gospodinele şi gospodarii din toată ţara sunt invitaţi să se întreacă cu cei mai delicioşi biscuiţi de casă în cadrul celei de-a doua ediţii a concursului „Polonicul de Aur”, care va avea loc în cadrul Festivalului „Polobocul de Aur” la 25 aprilie, în localitatea Răciula, raionul Călăraşi. Organizatoarea concursului, Tamara Şchiopu, a menţionat că în Moldova sunt multe mărci naţionale, pentru cel mai bun vin, pentru cea mai bună companie, pentru cea mai tare personalitate, pentru cel mai popular şlagăr muzical, însă gastronomia naţională nu este pusă în valoare. „Noi ne dorim ca cei care câştigă acest trofeu să aibă şanse de promovare şi comercializare continuă, prin aceasta susţinem antreprenoriatul la nivel local. În toate ţările gospodinele şi gospodarii iscusiţi, cu reţete reuşite de copturi, conserve, băuturi au oportunitatea de a le prezenta lumii şi de a le pune pe picior de antreprenoriat. De ce să nu o facem şi noi în Moldova?”, a menţionat Tamara Şchiopu.
●MIERCURI, 22 aprilie
Jumătate din profitul întreprinderilor cu capital de stat va ajunge în buget
Profitul net obţinut în 2014 de către întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat va fi repartizat în proporţie de 50% către bugetul de stat, indiferent dacă entităţile economice respective sunt sau nu pasibile privatizării. Ministerul Finanţelor, care a propus proiectul de decizie, explică necesitatea acestuia prin faptul că statul, în calitate de proprietar sau acţionar majoritar al entităţilor economice cu capital de stat, urmează să beneficieze necondiţionat de o parte a profitului obţinut de către aceste entităţi, sub formă de dividende şi defalcări, cu atât mai mult având în vedere situaţia economiei ţării, a sistemului ei financiar, evoluţia comerţului exterior determinată de scăderea cererii pe pieţele externe şi criza regională cu impact direct asupra mediului investiţional din Republica Moldova.
BNM vine cu detalii privind investigaţia Kroll
Banca Naţională a Moldovei anunţă că investigaţiile preliminare cu privire la presupusele nereguli financiare de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost finalizate. Investigaţiile au fost desfăşurate de către compania Kroll Associates UK Limited, înregistrată în Marea Britanie, şi care a fost selectată în urma concursului organizat în luna ianuarie 2015. BNM precizează că pe parcursul investigaţiilor desfăşurate, experţii companiei Kroll au utilizat informaţia şi analizele furnizate de instituţie şi administratorii speciali ai celor trei bănci. Kroll a evaluat concluziile BNM şi iregularităţile identificate. De asemenea, Kroll a analizat sursele de date furnizate de BNM pentru a testa probele în baza cărora au fost făcute anumite constatări şi a stabili natura investigaţiilor suplimentare necesare. Rezultatele investigaţiilor preliminare ale companiei Kroll indică faptul că în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se creanţe şi credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde de lei.
Guvernul îşi propune să reducă efortul de raportare a agenţilor economici
Conceptul şi planul de acţiuni pentru îmbunătăţirea Sistemului Naţional de Raportare către instituţiile statului a fost aprobat de către prim-ministrul Chiril Gaburici. Conceptul a fost elaborat de către un grup de lucru format din reprezentanţii mai multor ministere, Biroului Naţional de Statistică, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Serviciului Fiscal de Stat şi Centrului de Guvernare Electronică. Grupul de lucru va elabora un şir de propuneri pentru reducerea numărului de taxe şi impozite, dar şi simplificarea metodelor de calcul, prin unificarea bazei de calcul pentru mai multe impozite. Va fi implementat şi un cadru de raportare mult mai simplificat pentru micro-întreprinderi , care reprezintă peste 40% din totalul agenţilor economici.
● JOI, 23 aprilie
Se fură ca în codru de 25 de ani, expert
Este imposibil ca toată suma furată de la BEM să fi fost scoasă din ţară în câteva zile. De această părere este expertul în economie, Viorel Gârbu, care a făcut declaraţii în acest sens în cadrul emisiunii „Pahomi” de la postul de televiziune „Realitatea TV”. „Se spune că furtul s-a produs cu puţin timp înainte de scrutinul parlamentar. Este imposibil că toţi banii au fost scoşi din ţară. În primul rând ,banii sustraşi au fost în lei moldoveneşti şi trebuiau convertiţi în valută forte. Piaţa valutară a Republicii Moldova este una foarte mică, era imposibil de convertit o sumă atât de mare în câteva zile. Volumul anual al exporturilor Republicii Moldova este 2 mlrd de lei. Poate că au fost efectuate nişte tranzacţii. Banca Socială nu putea să elibereze bani lichizi solicitanţilor de credite în valoare de 13 mlrd de lei, după cum a constatat comisia de anchetă a Parlamentului. Nu putea să existe o sumă atât de mare în safeurile băncii. Banii au fost transferaţi, cel mai probabil”, a spus Gârbu.
Liderul de la Tiraspol: Criza ar putea fi depăşită până la finele lui 2016
Criza cu care se confruntă regiunea transnistreană ar putea fi depăşită până la sfârşitul anului 2016, susţine liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc. Acesta a declarat la un post local de televiziune că cea mai dificilă perioadă pentru executarea bugetului poate deveni perioada mai-septembrie anul curent. Evghenii Şevciuc a menţionat că în 2015 bugetul transnistrean poate pierde în jur de 100 de milioane de dolari din cauza factorilor de criză interni şi externi. Liderul de la Tiraspol a amintit şi despre propunerea de a introduce în circulaţie, în paralel cu rubla din regiune, şi rubla rusească. „Probabil, vom reveni la această idee atunci când vom depăşi actuala criză economico-financiară”, a notat Evghenii Şevciuc. Liderul de la Tiraspol a mai spus că situaţia economică şi bugetară din regiune este influenţată de deciziile motivate politic ale Ucrainei, inclusiv şi de restricţionarea importului de mărfuri în regiune, dar şi faptul că până în prezent nu a fost ajustat mecanismul schimburilor comerciale între Chişinău şi Tiraspol.
Cifra de afaceri pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice a crescut în 2014
Volumul vânzărilor realizate în anul 2014 pe piaţa comunicaţiilor electronice (telefonie mobilă, fixă, acces la internet mobil, fix, difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale) a crescut faţă de anul 2013 cu 2,4% şi a depăşit pragul de 6,8 miliarde de lei. Cele mai importante creşteri au fost înregistrate pe piaţa serviciilor de acces la internet (18%), a altor servicii în domeniul comunicaţiilor electronice (26,5%). Datele au fost comunicate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Anul 2014 s-a remarcat prin creşterea semnificativă, cu 84%, a investiţiilor în sector – de la 1,29 miliarde de lei în anul 2013 la 2,37 miliarde de lei în anul 2014. Cel mai mare volum de investiţii a fost direcţionat în reţelele de comunicaţii mobile. Cea mai mare parte din suma acestor investiţii, circa 1 miliard de lei, a fost virată de cei trei furnizori de comunicaţii mobile (S.A. „Orange Moldova”, S.A. „Moldcell” şi S.A. „Moldtelecom”) la bugetul de stat pentru obţinerea noilor licenţe de utilizare a frecvenţelor radio pe un termen de 15 ani.
● VINERI, 24 aprilie
BEI deschide reprezentanţă în Republica Moldova
Banca Europeană de Investiţii (BEI) vrea să mărească volumul investiţiilor în Republica Moldova pentru că este cointeresată să susţină perspectiva europeană a ţării. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele BEI, Wilhelm Molterer, la Chişinău, după ceremonia de semnare a acordului de înfiinţare a reprezentanţei Băncii Europene de Investiţii în Republica Moldova. Wilhelm Molterer a declarat că Republica Moldova este ţara numărul 1 printre ţările Parteneriatului Estic la capitolul investiţiilor per capita din partea BEI, iar deschiderea unei reprezentanţe BEI în Republica Moldova este un pas important atât pentru Moldova, cât şi pentru bancă. Oficialul a menţionat că banca este cointeresată să investească în modernizarea infrastructurii drumurilor şi a căilor ferate, în agricultură, dar şi să susţină întreprinderile mici şi mijlocii pentru că mediul de afaceri, dar şi persoanele angajate să profite la maximum de beneficiile Acordului de liber schimb cu UE. Acesta a subliniat importanţa proiectelor de eficienţă energetică şi a menţionat că este important ca regiunile şi municipiile să fie implicate în acest exerciţiu.
Ministrul economiei: Modelul economic polonez de succes poate fi preluat de Moldova
Modelul economic polonez este un exemplu de succes ce poate fi preluat de Moldova. Declaraţia a fost făcută de viceprim-ministrul Stephane Bride, ministru al economiei, în cadrul întrevederii cu Artur Michalski, ambasadorul Republicii Polone în Moldova. Stephane Bride a apreciat susţinerea constantă oferită Republicii Moldova, subliniind importanţa expertizei pe care o poate oferi Polonia ţării. „Modelul economic polonez poate fi preluat de Moldova în parcursul nostru european, în special în dezvoltarea climatului investiţional”, a declarat Stephane Bride, citat de serviciul de presă al ministerului. Ambasadorul Poloniei a remarcat, la rândul său, importanţa sporirii vizibilităţii pieţei moldoveneşti în mediul de afaceri polonez, în special pentru companiile care activează în ţările vecine – România şi Ucraina.
