● MARŢI, 16 februarie
MTIC: Proiectul Legii poştei corespunde Directivei europene privind serviciile poştale
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor declară că Legea poştei corespunde Directivei Comisiei Europene privind serviciile poştale. Declaraţia vine după ce membrii Asociaţiei Presei Independente au declarat că proiectul ar fi în discordanţă cu Directiva europeană. Potrivit membrilor API, proiectul noii legi, care a fost votat în primă lectură de Parlament la sfârşitul lunii decembrie 2015, exclude din categoria serviciului poştal universal distribuirea cărţilor, cataloagelor, ziarelor şi altor publicaţii periodice. „Considerăm că îngrijorările expuse de Asociaţia Presei Independente privind necorespunderea proiectului de lege cu Directiva europeană nu sunt întemeiate. Proiectul Legii poştei, la diferite etape de elaborare, a fost supus mai multor amendamente sugerate de experţi europeni şi naţionali, pentru a aduce prevederile acestuia în strictă conformitate cu cele ale Directivei Comisiei Europene, inclusiv lista serviciilor incluse în sfera serviciului poştal universal la care face referire API”, se spune într-un comunicat de presă al ministerului.
Expert-Grup: Instabilitatea politică – factorul decisiv în stagnarea transparenţei bugetare
Indicele de Transparenţă Bugetară a Republicii Moldova nu a progresat în ultimii ani în mare pate din cauza factorilor politici. Centrul Analitic Independent Expert-Grup a evaluat indicele dat şi a remarcat faptul că Moldova a înregistrat în 2015 un scor de 59 din 100, rămânând neschimbat faţă de nivelul din 2012, ceea ce indică faptul că Guvernul oferă publicului informaţie bugetară limitată. Potrivit experţilor, o mare cauză a stagnării transparenţei bugetare este instabilitatea politică din ultimii ani, care a destabilizat puternic procesul bugetar. Tatiana Savva, autoarea analizei efectuată de Expert-Grup, menţionează că acest scor plasează ţara pe locul 27 din 100. La nivel regional, este subliniată avansarea României în topul primelor 10 ţări din lume, faţă de locul 49 în 2012. Din 2012, Republica Moldova a îmbunătăţit transparenţa publicării Bugetului Aprobat, dar şi a Raportului Anual de Executare a Bugetului de Stat. În acelaşi timp, ţara nu reuşit să progreseze în elaborarea Bugetului pentru Cetăţeni şi a Raportului la Mijloc de An. În ceea ce priveşte nivelul de participare al cetăţenilor, acesta a înregistrat un scor de 20 din 100 posibile, însemnând că Guvernul nu reuşeşte să implice cetăţenii în procesul de elaborare a bugetului.
IPRE: Moldova nu a valorificat potenţialul de export în UE oferit de Acordul de Asociere
În anul 2015 Republica Moldova nu a valorificat potenţialul de export pe piaţa Uniunii Europene oferit de Acordul de Asociere. Pe parcursul anului trecut, comparativ cu 2014, volumul exporturilor în expresie cantitativă a fost mai mare, însă în expresie valorică acestea au scăzut cu 2,3%, ceea ce înseamnă că am exportat mai mult la un preţ mai mic. Concluziile se conţin într-o analiză a Institutului pentru Politici şi Reforme Europene. Analiza arătă că în continuare o parte din mărfurile scutite de taxe rămân a fi neeligibile pe piaţa UE, cum ar fi produsele de origine animalieră. Potrivit studiului, Moldova şi-a luat angajamentul de a-şi alinia legislaţia sanitară şi fitosanitară la cea a UE. Progresul la acest capitol este unul modest, spun experţii, în situaţia când doar un sfert din acţiunile prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană 2014-2016 pentru anul 2015 sunt implementate, majoritatea sunt în proces de realizare.
●MIERCURI, 17 februarie
FISC mai poate efectua controale în anumite cazuri
Serviciul Fiscal Principal de Stat menţionează că până la intrarea în vigoare a Legii privind moratoriul asupra controlului de stat, se sistează iniţierea controalelor la faţa locului prin toate metodele de verificare prevăzute de Codul fiscal, inclusiv instituirea posturilor fiscale. Totuşi, prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nu se aplică asupra controlului fiscal în anumite cazuri. Astfel, prevederile ordinului nu se aplică atunci când codul fiscal este efectuat la oficiul organului fiscal, denumit controlul fiscal cameral. Nu se mai aplică şi atunci când controlul este efectuat la cererea persoanelor fizice şi juridice. Controlul fiscal va mai putea fi efectuat în baza deciziei organelor abilitate cu drept de retragere/suspendare a licenţei, aprobate prin hotărârea instanţei judecătoreşti, în baza hotărârii instanţei de judecată, dar şi în cadrul procesului penal conform ordonanţelor organelor de drept.
● JOI, 18 februarie
Acordul de grant cu FIV, înaintat pentru ratificare
Un proiect de lege privind ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova şi BERD în cadrul Proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova, acordat din Fondul de Investiţii pentru Vecinătate (FIV), a aprobat Guvernul în şedinţa sa de miercuri, 17 februarie. Cele 5 mln euro, oferite de FIV, sunt destinate reabilitării și achiziţionării de noi locomotive, pentru îmbunătățirea eficienței energetice la Căile Ferate ale Moldovei, monitorizarea consumului de combustibil al locomotivelor existente, pentru promovarea altor reforme la CFM.
Proiectele agricole – cel mai des susţinute de către Programul PARE 1+1
Peste 60% din proiectele investiţionale, susţinute în cadrul Programului de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1 au profil agricol. Proiectele din acest domeniu practic toate sunt eligibile, iar experţii Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) îi ajută pe aplicanţii la program să-şi întemeieze o afacere ce ar avea cel mai mare succes. Despre aceasta a comunicat Iulia Iabanji, directoarea ODIMM, în cadrul emisiunii „Dialog” de la postul Agro TV Moldova. Aceasta a mai spus că Programul PARE 1+1 a fost prelungit până în 2018, iar banii sunt oferiţi de către UE sub formă de grant după implementarea şi monitorizarea proiectelor investiţionale. „În anul 2015, ne-am pomenit cu cereri în sumă de 42 de milioane de lei. Am stopat temporar recepţionarea dosarelor şi am purces la procedura de rectificare a bugetului şi am reuşit să majorăm bugetul programului de la 30 de milioane la 42 de milioane de lei pentru a susţine 98 de proiecte investiţionale”, a comunicat Iulia Iabanji.
În 5 ani, Moldova a primit peste 3 miliarde de euro ca asistenţă financiară externă
În ultimii 5 ani, Republica Moldova a primit asistenţă financiară externă de peste 3 miliarde de euro, dintre care, jumătate cu titlu de grant. Banii au fost destinaţi pentru implementarea reformelor, dar şi pentru infrastructură. Mai puţin s-a donat pentru dezvoltare economică, cercetare şi ştiinţă. Despre aceasta au vorbit experţii Valentin Lozovanu şi Sergiu Gaibu în timpul emisiunii „60 de minute de realism economic”, realizată în cadrul unui program realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” şi Radio Europa Liberă. Experţii au menţionat că din 1994 Moldova a început să primească asistenţă financiară de la Banca Mondială, dar cu rate destul de mari, care au îndatorat ţara, banii fiind rambursaţi în decurs de zece ani, până în 2004. Din 2004 Banca Mondială şi-a revizuit strategia, incluzând Republica Moldova într-un alt sistem de finanţare cu rate mai avantajoase.
Al zecelea dosar de acuzare pentru fraude la BEM
Procurorii au expediat în instanţă al zecelea dosar de acuzare pentru fraude la Banca de Economii. Este vorba despre finalizarea urmăririi penale în privinţa a cinci foşti membri ai Comitetului de creditare BEM, acuzaţi de încălcarea regulilor de creditare. Potrivit procurorilor, aceştia au cauzat daune în proporţii deosebit de mari instituţiei financiare. Potrivit celor constatate de procurori, în intervalul anilor 2010-2011 fostul preşedinte, în coparticipare cu alţi patru membri ai Comitetului de creditare al BEM, au acordat credite neperformante pentru trei firme în sumă de 244 de milioane de lei. Deşi, conform legislaţiei, intervenţia Comitetului de creditare se impunea şi acordarea creditelor urma a fi stopată cu recuperarea imediată a mijloacelor financiare acordate, inculpaţii nu au întreprins acţiuni în acest sens, prejudiciind instituţia bancară în proporţii deosebit de mari.
● VINERI, 19 februarie
Expert-Grup: Economiile de pe ambele maluri ale Nistrului - în tandem spre regres
Apropierea economică dintre cele două maluri ale Nistrului s-a accentuat în ultima perioadă din cauza înrăutăţirii situaţiei economice în ambele zone. Totuşi, înrăutăţirea s-a dovedit a fi mai rapidă în regiunea transnistreană, decât pe malul drept. Concluziile aparţin celui mai recent număr al Realităţii Economice Transnistrene, revistă realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Potrivit experţilor, activitatea investiţională s-a redus în 2015 cu 20,3% faţă de anul 2014. În cazul comerţului extern, regrese s-au înregistrat pe ambele maluri, deşi exportul a scăzut ceva mai mult pe malul drept (15,9% faţă de 14,7%), iar importul – a scăzut mai mult pe malul stâng (30,4% faţă de 25%). În acelaşi timp, pe malul drept moneda naţională s-a depreciat cu circa 25% pe parcursul anului 2015, în timp ce cursul nominal al „rublei transnistrene” rămâne constant şi constituie 11,1 ruble pentru un dolar. Pe malul drept, deprecierea monedei naţionale a alimentat creşterea puternică a presiunilor inflaţioniste (nivelul inflaţiei a constituit 9,7%). În acelaşi timp, regiunea din stânga Nistrului a cunoscut o deflaţie de 1,1%.
Granturi pentru intensificarea cooperării în domeniul afacerilor între malurile Nistrului
Uniunea Europeană oferă suport financiar nerambursabil pentru realizarea proiectelor de creare sau consolidare a platformelor de cooperare între asociaţiile de afaceri şi ONG-urile de pe ambele maluri ale Nistrului. Granturile sunt oferite pentru organizaţiile non-profit. Potrivit unui comunicat de presă remis de PNUD Moldova, asociaţiile şi organizaţiile de pe ambele maluri ale Nistrului pot aplica pentru finanţare în valoare de până la 55 de mii de euro. Proiectele trebuie să conţină iniţiative sustenabile trans-riverane de cooperare în domeniul afacerilor şi consolidarea încrederii între asociaţiile de afaceri şi ONG-urile de pe ambele maluri ale Nistrului. Perioada de realizare a proiectelor este aprilie 2016 - august 2017.
Tiraspolul a decis să micşoreze preţul la gaze pentru producătorii de carne şi lactate
Întreprinderile producătoare de produse din carne şi de lactate din regiunea transnistreană vor achita mai puţin pentru gazele naturale. Administraţia de la Tiraspol a decis să ia o astfel de decizie pentru a ajuta aceşti producători să facă faţă concurenţei pe piaţă deoarece astfel costul de producere va fi mai mic. Potrivit presei din regiune, aşa-zisul ministru al agriculturii de la Tiraspol, Svetlana Timotina, a spus că acum, producţia de lactate asigură consumul intern în proporţie de 34%, iar cea de carne – 18%.
Parcul Industrial Edineţ - circa 2 mii de locuri noi de muncă
Circa 2 mii de locuri noi de muncă vor fi create în Parcul Industrial Edineţ. Spre deosebire de alte astfel de parcuri, care şi-au început activitatea în baza unor platforme industriale existente, acesta este edificat din temelie (Parc Industrial de tip greenfield). Vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a mers într-o vizită de lucru la acest Parc Industrial. În prezent, în acest parc se implementează un proiect finanţat din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională „Conectarea PI Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice”. Valoarea proiectului este de 12,4 milioane de lei. Potrivit viceprimarului de Edineţ, Rodelia Vasilcov, lucrările de construcţie a infrastructurii, demarate în 2014, se desfăşoară. A fost edificat blocul administrativ, în PI au fost înregistraţi 3 rezidenţi, unul din Ucraina „T.B. Fruit”, iar doi rezidenţi sunt locali. Rezidentul din Ucraina a construit cu investiţii proprii o fabrică de producere a sucului concentrat de mere. Valoarea investiţiei este 25 de milioane de euro. De asemenea, a încheiat contracte cu mai mulţi producători de mere din raion şi din teritoriile adiacente.
Instanţele de judecată zădărnicesc recuperarea creditelor de la băncile lichidate, avocat
Instanţele de judecată zădărnicesc recuperarea creditelor acordate de către Banca de Economii şi Banca Socială, care sunt în proces de lichidare. Iar creditele primite de către acestea două şi de către Unibank de la Banca Naţională, în valoare de 14 miliarde de lei, vor deveni datorie publică. Despre aceasta a anunţat preşedintele Centrului de Iniţiative şi monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron. Ion Dron a declarat vineri, 19 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă că băncile care se află în faza de lichidare deţin bunuri, active, precum şi credite acordate care nu au fost rambursate. Acesta crede că pentru a diminua din această sumă, instituţiile statului ar trebui să aibă drept prioritate recuperarea datoriilor inclusiv prin înstrăinarea bunurilor şi activelor acestor bănci. Ion Dron a spus că o firmă din Chişinău contractase un credit de la Banca Socială şi, drept gaj a depus câteva bunuri. La termenul de scadenţă, firma trebuia să achite o sumă în valoare de 40 de milioane de lei, aceasta includea creditul şi dobânzile acumulate. Firma s-ar fi adresat în instanţa de judecată şi a solicitat să fie declarat nul contractul de credit, instanţa a acceptat cererea. Ion Dron a spus că instanţa a decis nulitatea contractului, motivând că a solicita un credit nu este echivalent cu a avea un contract de credit.
● SÂMBĂTĂ, 20 februarie
Comerţ extern în 2015. România rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova
România îşi reconfirmă poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. În anul 2015, volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1,352 miliarde de dolari. Exportul mărfurilor româneşti s-a ridicat la 820 de milioane de dolari, iar importul din Republica Moldova la 532 de milioane de dolari. Soldul tranzacţiilor comerciale bilaterale a fost de 288 de milioane de dolari, în favoarea României, transmite IPN.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României la Chişinău, cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în Republica Moldova o au produsele minerale, peste 35%, urmate de maşini, aparate şi echipamentele tehnice, cu peste 21% din total. Principalele categorii de mărfuri achiziţionate din Republica Moldova sunt maşini, aparate echipamente tehnice (peste 43%), precum şi metale comune şi articole metalice (peste 20%).
O nouă rundă de privatizare
Agenţia Proprietăţii Publice anunţă o nouă rundă de privatizare, în perioada 19 februarie- 8 aprilie, pentru un şir de bunuri din proprietatea publică de stat. Printre acestea se regăsesc SA „Barza Albă”, „Tutun –CTC”, Magazinul Universal Central „UNIC”, „Floare - Carpet” şi altele. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei, suma totală care se estimează să fie obţinută din vânzarea pachetelor de acţiuni a 24 de societăţi pe acţiuni este de peste un miliard de lei. Comunicatele informative privind bunurile expuse la privatizare sunt publicate în Monitorul Oficial din 19 februarie şi pe pagina electronică a Agenţiei Proprietăţii Publice. De asemenea, este anunţată licitaţie „cu strigare” pentru privatizarea a 12 bunuri, inclusiv două complexe patrimoniale unice, patru complexe de bunuri imobile şi şase obiecte nefinalizate. Suma vânzărilor se estimează la 35 de milioane de lei.
