● LUNI, 14 decembrie
Exporturile Moldovei au scăzut cu 16%
Exporturile Moldovei au scăzut cu 16% în primele 10 luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-octombrie, au fost exportate mărfuri în sumă totală de 1636,7 milioane de dolari. S-a micşorat atât volumul de mărfuri autohtone exportate, cât şi al celor reexportate. Cel mai tare s-au redus exporturile către Ucraina, Egipt, Lituania, Federaţia Rusă, Turcia şi Kârgâzstan. În acelaşi timp, s-au majorat exporturile către Siria, Canada, Kazahstan, Indonezia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În ianuarie-octombrie 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, s-au micşorat exporturile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz. La fel, au scăzut exporturile de carne şi preparate din carne, hârtie, cauciuc brut, fier şi oţel, materiale plastice prelucrate, produse medicinale şi farmaceutice, îngrăşăminte naturale şi minerale naturale.
Informaţia despre calea parcursă de la struguri la vin va fi accesibilă în format digital
Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), cu susţinerea Proiectului de Competitivitate al USAID şi a Agenţiei Cehe pentru Dezvoltare Internaţională, au semnat luni, 14 decembrie, Memorandumul privind implementarea softului „Registrului Naţional Vitivinicol”. „Ne bazăm pe experienţa europeană la implementarea acestui proiect, în special a Cehiei, unde un asemenea soft este funcţional de 10 ani”, a declarat Dumitru Munteanu, direct or ONVV. Proiectul va asigura trasabilitatea întregului proces tehnologic, de la struguri până la comercializare vinului în sticle. Accesând acest soft, persoanele interesate vor afla toată informaţia despre produsul vitivinicol, inclusiv ce soiuri de struguri au fost utilizaţi, din ce zonă. În registru se vor înregistra gratuit toţi producătorii de vinuri, cât şi de struguri, dacă plantaţiile lor depăşesc 0,15 hectare. În caz contrar, aceşti producători nu vor avea dreptul să livreze struguri pentru vinuri.
● MARŢI, 15 decembrie
Din ianuarie, pentru transferurile băneşti va fi folosit codul IBAN
De la 1 ianuarie 2016, transferurile naţionale vor fi efectuate cu utilizarea obligatorie a codului IBAN. În acest sens, Ministerul Finanţelor a lansat calculatorul de generare a codul IBAN pentru încasări, care permite contribuabililor să acceseze online informaţiile privind codurile IBAN. Plătitorii vor afla codurile IBAN pentru încasări pe pagina web a Ministerului Finanţelor www.mf.gov.md, prin selectarea anului, codului Clasificaţiei economice, raionului în care se află contribuabilul şi a codului statistic al localităţii contribuabilului conform clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale. Concomitent, va intra în vigoare şi un nou tip de ordin de plată pentru plăţile bugetare.
Peste 6 mii de fermieri au solicitat compensaţii la mere, prune şi struguri tehnici
Mai mult de 6 mii de fermieri din toată ţara au cerut compensaţii prin intermediul proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P). Suma totală solicitată este de peste 91 de milioane de lei. Agenţia pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură anunţă că 36 de milioane de lei au fost deja transferaţi către fermieri. „Toate compensaţiile solicitate vor fi achitate până la finele anului sau cel târziu până în ianuarie 2016. Cu părere de rău, numărul solicitărilor este mult mai mic decât ne-am aşteptat, deoarece mulţi fermieri şi-au vândut fructele fără a solicita facturi. Or, pentru a primi compensaţii este necesar de prezentat documentele confirmative emise de procesatori despre achiziţiile efectuate de mere, prune sau strugur tehnic”, a comentat Liviu Gumovschi, directorul Unităţii de implementare a proiectului.
●MIERCURI, 16 decembrie
Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, în bugetul României pentru 2016
România a inclus studiul de fezabilitate pentru construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni în bugetul pentru anul viitor. Suma prevăzută este de 189 mii de lei româneşti. Pe parcursul anului 2016, autorităţile româneşti vor identifica o companie care va efectua studiul. Banii sunt alocaţi pentru studiul de fezabilitate a secţiunii Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. Secţiunea are lungimea de 135 km. Autostrada se va numi „A8 Montana” şi, în totalitate, va avea 310 kilometri. Anterior, costul pentru construcţia întregului drum a fost estimat la nouă miliarde de euro.
Producătorii insistă pe scumpirea pâinii
Deşi nu se atestă deficit de grâu care ar putea duce la creşterea preţului pâinii, producătorii declară că lucrează în pierdere din cauza devalorizării monedei naţionale şi a majorării tarifelor la resursele energetice. Astfel de informaţii au fost comunicate la şedinţa Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, care a organizat audieri privind situaţia pe piaţa produselor de panificaţie. În şedinţă s-a menţionat că în acest an s-au recoltat 925 de tone de grâu, din care 60% este grâu destinat produselor de panificaţie. Astăzi în ţară nu există deficit de grâu, circa 500 de mii de tone încă se află pe piaţa internă, în condiţiile în care pentru a asigura securitatea alimentară a ţării e nevoie de 300 de mii de tone de grâu. Cu toate acestea, producătorii de pâine insistă că preţul la produsele de panificaţie trebuie majorat pe motiv că leul s-a devalorizat, iar grâul s-a scumpit de la 2 lei anul trecut la 3 lei anul acesta.
ANRE aprobă Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat miercuri, 16 decembrie, Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare. Un asemenea document este aprobat de către ANRE în premieră. Andrei Sula, şeful Departamentului reglementare, a menţionat că scopul este de a contribui la soluţionarea problemelor care apar în relaţiile dintre operatori şi consumatori în perioada racordării sau debranşării instalaţiilor de apă şi de canalizare la sistemul public respectiv. Documentul stabileşte punctul de delimitare a instalaţiilor care sunt în proprietatea operatorului şi cea a consumatorilor, modul de calculare a plăţii pentru serviciul furnizat, inclusiv achitarea serviciului în cazul constatării consumului fraudulos.
PARE 1+1 va fi extins până în 2018
Programul de atragere a remitenţelor în economie Pare 1+1 va fi extins până în 2018, potrivit unei decizii aprobate de guvernul în exerciţiu. PARE 1+1 a fost lansat în 2010 în calitate de proiect-pilot. Pe parcurs de 5 ani, au fost acordate consultaţii potenţialilor participanţi – lucrători migranţi sau rude de gradul 1. Aceştia au beneficiat de cursuri de instruire, la care au participat 1248 de persoane. În aceeaşi perioadă, au fost încheiate 581 de contracte de finanţare nerambursabilă cu antreprenori care planificau efectuarea investiţiilor în diverse domenii ale economiei naţionale. Suma granturilor acceptate de Comitetul de Supraveghere a proiectului a constituit 91 mln lei.
Instituirea unui ghişeu unic la nivel local ar soluţiona problemele mediului de afaceri
Instituirea unui ghişeu unic la nivel local, ce ar permite eliberarea mai multor documente necesare reprezentanţilor mediului de afaceri într-un singur birou, ar soluţiona multe din problemele cu care businessul se confruntă şi i-ar ajuta să economisească timp. Despre aceasta s-a discutat în cadrul audierilor publice organizate, miercuri, de Agenda Naţională de Business şi Camera de Comerţ şi Industrie. În Republica Moldova funcţionează mai multe ghişee unice pentru serviciile publice prestate agenţilor economici, majoritatea din ele însă sunt la nivel central. Preşedinta Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor de Lapte, Carolina Linte, a remarcat că ghişeul unic poate să devină o soluţie eficientă doar dacă cadrul legal va fi implementat. „Dintr-o parte, autorităţile publice locale, prin intermediul instrumentului de ghişeu unic, ar fi trebuit să faciliteze accesul mediului de afaceri la servicii publice, dar să mai şi îmbunătăţească calitatea serviciilor prestate. Ghişeele unice ar trebui, în primul rând, să se axeze pe prestarea unor servicii legate de autorizaţiile de funcţionare, sanitare. Însă aceasta trebuie să se întâmple numai după ce ANSA şi Ministerul Agriculturii va armoniza legislaţia, iar mediul de afaceri va implementa aceste cerinţe”, a menţionat Carolina Linte.
● JOI, 17 decembrie
Acordul care prevede ca moldovenii să poată munci legal în Israel va fi prelungit
Cabinetul de miniştri în exerciţiu a decis iniţierea negocierilor pentru extinderea duratei Acordului între Guvernul Statului Israel și Guvernul Republicii Moldova cu privire la angajarea temporară a lucrătorilor din Republica Moldova în anumite sectoare din Statul Israel pentru o perioadă adiţională de trei ani, până la 5 ianuarie 2019. Astfel, procesul de angajare va fi legal şi echitabil pentru cetăţenii moldoveni care sosesc în Statul Israel pentru munci temporare şi va preveni colectării unor taxe ilegale. Totodată, Acordul asigură cooperarea continuă între Părţi cu privire la recrutarea, selectarea, plasarea, sosirea, angajarea şi reîntoarcerea lucrătorilor moldoveni după activitatea lor temporară în Statul Israel.
O comisie va decide soarta pavilionului Moldovei la World Expo 2015
Guvernul a instituit Comisia pentru gestionarea patrimoniului rămas după participarea Republicii Moldova la expoziţia mondială de la Milano, care s-a desfăşurat între 1 mai şi 31 octombrie anul curent. Comisia urmează să decidă modul de utilizare a bunurilor statutului după demontarea pavilionului şi să coordoneze demontarea şi transportarea acestuia.
Acordul de Liber Schimb, rezultate la un an de la aplicare
Din cele 203 acţiuni preconizate a fi realizate în perioada 2014-2015 în cadrul Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv au fost implementate 54 (29%), iar din numărul total de 176 de directive europene au fost transpuse în cadrul legislativ naţional 46 (26%). Cifrele au fost prezentate Inga Ionesii, şefă de direcţie la Ministerul Economiei, luând cuvântul în cadrul conferinţei privind rezultatele obţinute în primul an de aplicare a acordului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Businessului European. Potrivit Ingăi Ionesii, beneficiile vor fi sesizate peste 1-2 ani. Exporturile către UE deja s-au majorat, acestea atingând 62 la sută din toate exporturile moldoveneşti. Totuşi, reorientarea agenţilor economici către piaţa UE se desfăşoară nu atât de repede. Chiar şi în ceea ce ţine valorificarea cotelor garantate la unele produse, oferite de UE Moldovei
