logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/index.php/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1088609.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 14-19 martie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 14 martie

Panica moldovenilor a crescut profitul caselor de schimb valutar cu milioane de lei


În trei săptămâni de panică, de când Rusia a invadat Ucraina, moldovenii au procurat cel puțin 90 de milioane de dolari în diverse valute și au plătit în plus sub formă de marjă comercială majorată minim 30 de milioane de lei. Altfel spus, casele de schimb valutar au profitat din plin de panică și au obținut supraprofituri, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
 
„În mod obișnuit, casele de schimb valutar au o marjă comercială de 9 lei pentru 100 de dolari și 11 lei pentru 100 de euro. Altfel spus, ele câștigă 9 și 11 lei pentru o tranzacție completă de vânzare cumpărare a 100 de dolari sau euro. În perioadă de panică, casele de schimb valutar majorează enorm cursul de vânzare a valutei și lasă la un nivel scăzut cursul de cumpărare, cea ce alimentează și mai mult panica. Or, dacă diferența dintre cursul de vânzare și cumpărarea a 100 euro sau dolar este mai mare de 20 de lei, atunci sigur cineva câștigă pe seama clientului”, afirmă expertul.

Directorul FMI, îngrijorat de suspendarea comerțului Moldovei cu Rusia și Ucraina

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, se arată îngrijorată de efectele crizei generate de războiul din Ucraina asupra țărilor care sunt mai strâns legate cu economia ucraineană și rusă – Republica Moldova, dar și țările baltice și statele din Asia Centrală. Declarațiile au fost făcute pentru postul de televiziune CBS.

„Există două grupuri de țări asupra cărora impactul va fi foarte mare. O parte din state nu și-au revenit încă din criza economică provocată de coronavirus – șocul este deosebit de dureros. Iar pentru țările din al doilea grup, care sunt cele mai dependente de importurile de energie din Rusia, impactul este asupra consumului, dar și a inflației”.

● MARȚI, 15 martie

Fermierii se plâng de faliment. Prețul mare al motorinei îi pune în impas

Anterior cheltuielile agricultorilor la hectar se ridicau la 6-7 mii. Acum însă, doar costul pentru motorină este de 3 mii de lei. „Vom lucra în pierdere. Posibil să nu putem nici lucra. Unii furnizori nu oferă nimic fără plăți anticipate. (...) Pe lângă costurile mari la motorină, avem și prețuri mari la fertilizați, care la fel ne afectează”, a explicat Vasile Mârzenco.

O soluție propusă de agricultori ține de compensarea accizelor la procurările de motorină și a taxei pe valoare adăugată. „Dacă litrul de motorină este peste 25 de lei, dar el o să ajungă și la 30 (de lei) cred, asta înseamnă că taxa pe valoare adăugată ar fi șase lei și accizele vreo doi lei și șaptezeci de bani la litru. Asta ar însemna în jur de opt lei pentru un litru. Înseamnă că, dacă se respectă intențiile astea, vom deconta motorina la lucrările agricole cu prețul undeva în jur de 20 de lei, deși și acesta este un preț mare pentru noi”, a menționat directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor.

Numărul locuințelor date în exploatare în Chișinău este în creștere cu aproape 20%

În anul 2021, în municipiul Chișinău au fost date în folosință 7175 de locuințe (apartamente și case de locuit individuale), cu 19,6% mai multe faţă de anul 2020. Suprafața totală a locuințelor date în exploatare anul trecut a constituit 523,5 mii metri pătrați, arată datele Biroului Național de Statistică, citate de IPN.

Numărul de apartamente date în exploatare a constituit 6507, cu 22% mai multe față de anul precedent. Suprafața apartamentelor date în exploatare a constituit 444,2 mii de metri pătrați. 80% din piața imobiliară este concentrată în Chișinău.

Băncile și-au crescut profitul cu peste 50%

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit de 2,3 miliarde de lei, cu 53,3% mai mult în anul 2021 față de anul precedent, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de majorarea veniturilor din dobânzi – cu 739,2 mln lei, majorarea veniturilor din onorarii și comisioane –  cu 545,5 mln lei, dar și de micșorarea deprecierii activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere.

● Miercuri, 16 martie

BNM scumpește leul ca să țină în frâu scumpirile

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 12,50% anual. Totodată, banca centrală a crescut și ratele pentru creditele și depozitele overnight cu câte 2 puncte procentuale la 10,50% și, respectiv, 12,50%.

Decizia BNM va avea impact asupra creditelor și depozitelor care se vor scumpi. Or, autoritatea bancară mizează pe reducerea consumului populației influențat de creditare și pe economisirea mai slabă a populației.

Sergiu Gaibu: Conflictul din regiune a servit drept catalizator la creșterea prețurilor

Războiul din Ucraina și criza energetică de pe plan mondial sunt principalii factori care determină creșterea galopantă a prețurilor în Republica Moldova. O spune ministrul economiei, Sergiu Gaibu, potrivit căruia volumul importurilor din cele 3 state implicate direct sau indirect în război (Rusia, Ucraina și Belarus) nu este atât de mare încât să creeze un deficit de alimente în magazinele din Republica Moldova.

În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, autoritățile 
de la Kiev au interzis exporturile de grâu, porumb, zahăr, sare și carne. Potrivit ministrului economiei de la Chișinău, lipsa produselor alimentare importate din Rusia, Ucraina și Belarus nu influențează semnificativ piața din Republica Moldova, iar mărfurile importate din cele 3 state pot fi lejer substituite cu mărfuri din Uniunea Europeană.

Marcel Spatari: FMI prognozează o stagnare economică în acest an pentru Republica Moldova

Fondul Monetar Internațional anticipează o stagnare economică pentru Republica Moldova în acest an. O spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, potrivit căruia impactul războiului ruso-ucrainean este unul semnificativ pentru economia țării. Totuși, Spatari spune că autoritățile sunt optimiste în privința asistenței financiare externe destinate Republicii Moldova. Oficialul și-a exprimat speranța că întreaga comunitate internațională va ajuta Republica Moldova să depășească acest impas.

ANRE: Prețurile la carburanți și-au atins nivelurile maximale pentru perioada curentă

Prețurile pentru comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard (Benzina COR 95 și Motorina) în zilele de 16 și 17 martie și-au atins nivelurile maximale pentru perioada curentă, constată Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

„ANRE apreciază cu certitudine că vârful valului de scumpiri accelerate din ultima perioadă a fost depășit și prețurile la pompă se stabilizează, pentru mâine (17.03.2022) fiind atestată o primă ușoară tendință de scădere la benzina COR 95”.

Moldova va solicita finanțare adițională de la FMI pentru anul 2022-2023

O nouă misiune a Fondului Monetar Internațional va veni în scurt timp în Republica Moldova. Autoritățile vor solicita finanțare adițională atât pentru anul 2022, cât și pentru 2023. Premierul Natalia Gavrilița a declarat în cadrul unei conferințe de presă că se discută și cu alți finanțatori ai cheltuielilor bugetare, cum ar fi Banca Mondială și Uniunea Europeană, pentru a crește finanțările.

Procurarea energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan, incertă după 1 mai

Autoritățile de la Chișinău sunt în discuții cu reprezentanții Centralei termoelectrice de la Cuciurgan (situată în orașul Dnestrovsc) pentru prelungirea contractului de achiziție a energiei electrice, dar și cu alți furnizori. „Din cauza războiului (ruso-ucrainean, n.r.) vedem că sunt necesare discuții adiționale”, a declarat premierul Natalia Gavrilița.

Cât privește auditul de la Moldovagaz, Natalia Gavrilița spune că procesul de achiziție a serviciilor de audit nu s-a încheiat cu succes și acum Guvernul trece la negocieri cu anumite companii pentru a o putea contracta pe cea care să facă auditul. Din cauza războiului ruso-ucrainean, companiile internaționale ezită să se implice.

● JOI, 17 martie

Moldova și Ucraina au finalizat procesul de sincronizare la rețeaua energetică europeană ENTSO-E

Operatorii de Transport și Sistem (OTS) de energie electrică din Europa Continentală au realizat miercuri sincronizarea de urgență a Sistemului de Energie Continental European al ENTSO-E cu sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Moldovei.

Guvernul de la Chișinău precizează că această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă datorită studiilor anterioare efectuate de ENTSO-E și adoptării măsurilor de atenuare a riscurilor.

● VINERI, 18 martie

Sergiu Gaibu: Nu există deficit de cereale, dar exportul grâului rămâne interzis!

Nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără produse alimentare de primă necesitate. Ministrul Economiei dă asigurări că țara nu duce lipsă de grâu alimentar, totuși, Comisia Situații Excepționale menține interdicția de export pentru grâu, zahăr, făină de grâu. Sergiu Gaibu spune că, deși războiul de la graniță a dat peste cap importurile din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, există alternative pentru toate produsele importate anterior din aceste 3 state. Singurul produs care va lipsi, o perioadă, de pe rafturile magazinelor, va fi hrișca.

● SÂMBĂTĂ, 20 martie

Vadim Ceban: Nu există premise de micșoare a tarifului. Avem devieri pe care trebuie să le recuperăm

Nu există premise de micșorare a tarifului la gazele naturale, pentru că Moldovagaz înregistrează devieri pe care trebuie să și le recupereze. O spune președintele Consiliului de Administrație Moldovagaz, Vadim Ceban, potrivit căruia Guvernul ar trebui să extindă perioada de compensare a tarifului și pentru luna aprilie. Potrivit oficialului, aprilie este luna în care consumul de gaze naturale este, în continuare, unul mare, iar prețul - unul ridicat.

Volumul creditelor noi acordate, în creștere cu 50% față de anul trecut

În luna februarie 2022, creditele noi acordate au constituit 4 023,8 milioane de lei. Cifra este în creștere cu 50,5% față de februarie 2021. Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,21%, la cele în valută – 4,13%, iar la cele atașate la cursul valutei – 3,95%.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că 74,6% reprezintă creditele în moneda națională – 3 001,9 milioane de lei (+38,8% față de luna precedentă și +51,5% față de februarie 2021). 23,8% reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în lei a constituit 959,2 milioane. Alte 1,6% revin creditelor atașate la cursul valutei – 62,6 milioane lei.