logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/index.php/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1084966.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4-10 octombrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”

LUNI, 4 octombrie

Republica Moldova la EXPO 2020 în Dubai

Moldova e prezentă la evenimentul mondial din capitala Emiratelor Arabe Unite pentru a „demonstra istoria țării, moștenirea bogată și potențialul de creație al poporului său”, a declarat într-un interviu pentru agenția WAM Victor Hăruță, ambasadorul Republicii Moldova în EAU, cu ocazia deschiderii la 1 octombrie a EXPO 2020, întârziată cu un an din cauza pandemiei. Relatând despre principiile determinante de prezentare a Moldovei la Expo 2020 Dubai, ambasadorul le-a plasat pe trei subiecte de bază: Discover Moldova, Taste Moldova și Invest in Moldova - „o țară cu un climat fiscal blând, o creștere economică stabilă, costuri echilibrate și o amplasare excelentă în centrul Europei”. „Întreaga fabulă și tematică a pavilionului nostru se axează pe simbolul care ne caracterizează – Pomul vieții. Orice sămânță pusă în solul fertil al țării mele rezultă într-o minune. Orice ram al pomului nostru reprezintă o posibilitate de creștere și are o importanță aparte, vorbind despre experiența și ramurile strategice ale economiei Moldovei”, a spus Hăruță.

Transportatorii solicită majorarea tarifelor

Reprezentanții Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto solicită majorarea tarifelor la călătoriile cu transportul de pasageri. Potrivit lor, în urma discuțiilor avute cu companiile care operează rute regulate naționale, s-a constatat că operatorii nu-și mai pot acoperi costurile, această tendință accentuându-se încă de la primul val de scumpiri la motorină, care a avut loc la începutul acestui an. Într-o adresare către vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, APOTA solicită efectuarea calculelor și aprobarea tarifului pentru serviciile de autogară, dar și a tarifului pentru serviciile de transport regulat rutier de persoane în trafic raional și interraional. Asociația precizează că, în contextul situației pandemice care durează deja mai bine de un an și jumătate, s-a diminuat esențial fluxul de călători, iar din ramură s-au concediat mai bine de 1 500 de șoferi. Totodată, investiții pentru reînnoirea parcului de autobuze nu se mai efectuează, iar aproape 20 % din totalul curselor regulate nu se execută. La toate acestea se mai adaugă scumpirea zilnică a prețului la motorină, spun transportatorii. APOTA precizează că ultima dată tariful la serviciile de transport regulat de persoane a fost aprobat în decembrie 2019, lucru care s-a produs în urma protestelor organizate de companiile de transport. În speranța că tariful va fi calculat și aprobat anual și că multe alte probleme din ramură vor fi soluționate prin semnarea și executarea proiectului de memorandum, transportatorii au acceptat tariful aprobat. Însă această obligație asumată a ministerului nu este executată.

Scumpirile în lanț și creșterea taxelor de import în Rusia au afectat producătorii de mere

Problemele legate de posibilitatea comercializării producției de mere a cauzat scăderea profiturilor, iar la unii agenți economici – și scăderea locurilor de muncă. Agenții economici nu își pot vinde producția la prețul scontat, deoarece intermediarii specializați pe exportul merelor nu acceptă toate soiurile și în acest an oferă un preț en gros mult mai mic. „Dacă anul trecut prețul practicat de intermediari era în medie de 7-8 lei/kg, în acest an prețul este de 2,5-3 lei, iar la soiuri exclusive: 5-7 lei”, a declarat pentru IPN primarul satului Colicăuți, raionul Briceni, Lilian Țapu. La întrebarea: „Cum procedează, în actualele condiții, agenții economici cu roada culeasă?”, Lilian Țapu a răspuns că agenții economici care își permit depozitează roada în frigidere. Dar sunt și din cei care au rămas cu roada în livezi. O cauză a greutăților cu care se confruntă producătorii de mere din nordul țării ține de majorarea taxelor de import de către Federația Rusă: de la 1 000 de dolari SUA taxa a crescut la 3 000 de dolari pentru un camion care transportă mere. Autoritățile ruse explică ridicarea taxei prin creșterea producției locale. Pentru a proteja interesele economice ale agenților economici ruși, autoritățile de la Moscova au majorat taxele de import pentru producția de mere. Mai mult decât atât, cercurile de afaceri din Rusia solicită stabilirea unor cote de import ale merelor din Republica Moldova, după exemplul Uniunii Europene. „Există și solicitări de a interzice complet importurile de mere în Rusia”, a specificat Lilian Țapu.

PAS propune comasarea Consiliului Concurenței cu ANRE

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, propune comasarea Consiliului Concurenței și a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) „într-o autoritate puternică, independentă, eficientă, care sa acționeze în interesul cetățeanului”, care va avea o responsabilitate unică pentru piață. Într-un briefing de presă, deputatul a remarcat că ANRE și Consiliul Concurenței sunt foarte importante pentru a asigura funcționalitatea economiei, pentru a asigura prețuri și tarife echitabile pentru cetățeni și antreprenori, ordine în piață și condiții egale. În practică însă nu se văd rezultatele scontate. Potrivit lui, Consiliul Concurenței, doar în acest an consumă 26 de milioane de lei din banii contribuabililor, fără a produce practic nimic. De peste 10 ani, nu se văd rezultate de la această instituție. Sarcina instituției este să lupte cu monopolurile, să protejeze concurența, să distrugă înțelegerile de cartel pentru a fi protejați jucătorii de pe piață și ca cetățenii să achite prețuri corecte. Pe când, Consiliul nu acționează, iar consumatorul plătește prețuri exagerate, notează parlamentarul.

Primăria vrea să dea în gestiune economică stațiile de așteptare din Chișinău

Primăria Chișinău intenționează să dea în gestiune economică stațiile de așteptare a transportului public aflate în gestiune municipală. Declarații în acest sens a făcut Primarul general, Ion Ceban, luni, în cadrul ședinței operative săptămânale. Direcția generală economie, comerț și turism, în comun cu viceprimarii de ramură, responsabili de domeniile juridic și economic, urmează să prezinte un concept privind transmiterea stațiilor în gestiune privată, cu drept de plasare a publicității în schimbul întreținerii obiectivelor. Primarul Ion Ceban a cerut examinarea posibilității de a da în gestiune juridică stațiile de așteptare agenților economici, pentru ca obiectivele să fie reparate, modernizate și iluminate și întreținute pe o anumită perioadă. În schimb, operatorii economici ar putea să plaseze publicitate, fără construcții adiționale și fără posibilitatea de privatizare. În contextul cazurilor de vandalizare a stațiilor noi de așteptare a transportului public, înregistrate în ultima perioadă, primarul a solicitat forțelor de ordine să-i identifice pe făptași și să-i sancționeze, conform prevederilor legislației în vigoare.

Clădirea circului din Chișinău va fi reabilitată cu finanțarea Uniunii Europene

Este lansată licitația pentru reabilitarea arenei principale a Circului din Chișinău. Este vorba de prima etapă a procesului de renovare a edificiului cultural. Lucrările vor fi finanțate de UE prin Programul Susținerea Măsurilor de Consolidare a Încrederii, prin care sunt finanțate proiecte de reabilitare a unor obiecte de patrimoniu pe ambele maluri ale Nistrului. Finanțarea se va efectua prin Oficiul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) din Republica Moldova, a informat Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova pe pagina sa de pe o rețea de socializare. Companiile interesate să participe la proiect sunt invitate să acceseze documentele pentru licitație și cerințele față de candidați. Ofertele pot fi depuse doar prin intermediul sistemului de licitație electronică până la data de 18 octombrie 2021, 16:30 (GMT+3). Edificiul Circului din Chișinău este un local construit în perioada sovietică, a anilor 1973-1981, și prevăzut special pentru reprezentații de circ. Sala de spectacole, cu 1900 locuri dispuse în amfiteatru, are o arenă cu diametrul de 13 m. Cupola este demontabilă. Circul mai dispune și de un manej de repetiții, camere pentru artiști și personalul de serviciu, încăperi speciale pentru animale, un punct veterinar. În jurul sălii de reprezentații se întinde un foaier în semicerc, înzestrat cu picturi murale în tehnică encaustică și terase de vară ce deschid o vedere asupra orașului. În opinia unor specialiști în arhitectură urbană, clădirea Circului reprezintă valoare arhitecturală deosebită.

MARȚI, 5 octombrie

Ministrul Agriculturii: Prețul la pâine ar putea să mai crească

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare vine cu explicații privind creșterea prețurilor la unele produse de panificație. Viorel Gherciu spune că deși recolta de grâu este cea mai bună din ultimii ani, prețul la pâine este determinat de prețul la motorină, care înregistrează un trend ascendent pe plan mondial. Reprezentanții guvernării spun că în cazul în care prețurile la principalele produse alimentare vor înregistra noi majorări, statul va interveni pentru a susține categoriile vulnerabile ale populației. În ultimele săptămâni, majoritatea magazinelor din țară au afișat prețuri mai mari la unele produse de panificație, în medie cu 50 de bani. Primul a anunțat prețuri majorate la unele produse combinatul de pâine din Bălți, acesta fiind urmat de întreprinderea de panificație din Soroca. Ministrul Agriculturii anticipează că majorările nu se vor opri aici. „Avem un am foarte bun la recolta de cereale și oricât ar părea de paradoxal, prețul la pâine a crescut. Explicația este că prețurile au crescut la majoritatea input-urilor agricole. În plus, este vorba despre majorarea prețurilor la motorină, la fertilizanți. Nu este exclus ca prețurile la produsele de panificație să mai crească, în funcție de evoluția prețurilor la celelalte componente”, a spus Viorel Gherciu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Spînu despre majorarea tarifului la gazele naturale: vom veni cu subvenții

Guvernul va subvenționa majorarea tarifelor la gazele naturale, în special, pentru categoriile vulnerabile ale populației. Asigurările vin din partea vicepremierului Andrei Spînu, care recunoaște că tariful la căldură în acest an va fi mai mare, majorarea fiind determinată de creșterea prețului la gaz la nivel internațional. Spînu spune că până la sfârșitul lunii octombrie fie va fi prelungit actualul contract cu Gazprom, fie va fi semnat un nou contract. Vicepremierul Andrei Spînu spune că negocierile între MoldovaGaz și Gazprom sunt în toi. Potrivit oficialului, deși prețul la gaz va fi unul mai mare față de anul trecut, oricum va fi unul avantajos pentru Republica Moldova, în contextual exploziei prețului la gaz la nivel mondial. „Formula oricum este cea mai avantajoasă pentru Moldova în contextul internațional în care ne aflăm. Prețul la gaz la bursele internaționale depășește acum valoarea de 1000 de dolari. Noi am solicitat prelungirea contractului cu cel puțin un an de zile pe formula veche de calculare a prețului. Formula veche, din perspectiva noastră, este una avantajoasă, în contextul în care prețul la nivel internațional crește într-un ritm nemaiîntâlnit. N-am mai avut așa situație când prețul la gaz a crescut de 4 sau chiar 5 ori. Pentru că n-a existat o finalitate pe aceste discuții, s-a decis prelungirea cu o lună, pe formula din trimestrul trei. Avem o lună la dispoziție, timp în care vor continua discuțiile”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

În 30 de ani de independență, ponderea vinurilor în totalul exporturilor a scăzut de 5 ori

Vinul, o emblemă a Republicii Moldova, și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională, constată analistul economic Veaceslav Ioniță. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou impus de Federația Rusă, ponderea vinurilor a scăzut în 2006-2007 până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%. „Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a remarcat expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, sectorul a început să-și revină din contul diversificării pieței și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată. „Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță. Republica Moldova nu are o altă ramură care să fi primit lovituri atât de puternice, care au dus la aceea că în Republica Moldova volumul de vânzări a scăzut dramatic. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului. În Republica Moldova ramura vinicolă, până în 2005, s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă. 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă, notează expertul. Din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.

BNM a majorat rata de bază până la 5,5 puncte procentuale

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost majorată până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0,5 p.p. – de la 2,5% la 2%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5%, iar creditele overnight 7,5%. Decizia a fost luată astăzi de comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Potrivit unui comunicat de presă al BNM, instituția continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare. Totodată, BNM a luat în considerare presiunile din partea cererii agregate interne susținute de majorarea venitului populației și mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare. BNM susține că, diminuarea simultană a coridorului ratelor cu majorarea ratei de bază este calibrată pentru a motiva preferințele consumatorilor spre economisire de la consumul imediat, în contextul revigorării pronunțate a activității economice în primele nouă luni ale anului curent.

MIERCURI, 6 octombrie

PNUD și UE dau startul unei noi etape a inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică”

Acces la finanțare și noi capacități de stimulare a creșterii economice pentru autoritățile locale. Asta prevede o nouă etapă a inițiativei  Primarii pentru Creștere Economică (M4EG)”, care este lansată de Uniunea Europeană și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Inițiativa vine să stimuleze dezvoltarea verde și echitabilă în regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv în Republica Moldova și Ucraina. Potrivit unui comunicat de presă  remis de PNUD, în baza experienței din etapa anterioară (2017-2020), actuala ediție va introduce noi instrumente și practici inovatoare pentru a aborda provocările actuale și viitoare ale localităților din țările Parteneriatului Estic. Potrivit lui Jānis Mažeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova, Uniunea Europeană acordă o mare importanță dezvoltării economice regionale. O economie puternică este fundamentul pentru o localitate bine gestionată. Cu sprijinul UE, inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică” se va concentra pe o creștere economică durabilă, care creează mai multe locuri de muncă și generează venituri mai bune și contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai. Prima etapă a programului a implicat peste 45 de localități și a contribuit la crearea unui incubator de afaceri și a mai multor centre de informare, susținând 3000 de beneficiari. A doua etapă a inițiativei va oferi oportunități de finanțare pentru autoritățile locale, pentru a-și crea propriile soluții adaptate realităților locale și pentru a le implementa în localitățile lor, în beneficiul cetățenilor.

Deputații Partidului Șor propun termen nelimitat pentru activitatea în bază de patentă

Deputații Partidului politic Șor propun ca activitatea în bază de patentă de întreprinzător să poată să fi desfășurată nelimitat. În lege termenul limită fixat este sfârșitul anului 2022. „Datorită deținătorilor de patentă, micul business va putea supraviețui în această perioadă deloc ușoară. Și nu numai. Păstrarea patentelor le va permite oamenilor să-și continue activitatea legală. Locurile de muncă existente, ceea ce este foarte important astăzi, vor păstrate în toată țara”, a declarat deputatul Vadim Fotescu într-un briefing de presă. Vadim Fotescu susține că atunci când a fost introdus termenul limită până la care poate fi desfășurată activitatea în bază de patente, nu se cunoștea încă despre pandemia COVID-19. „Ținând cont de faptul că suntem martori la majorări de prețuri la produsele de primă necesitate, e clar că patentele de întreprinzător nu trebuie anulate. Or, mii de oameni și familiile lor vor rămâne fără surse de existență”, a mai spus deputatul.

JOI, 7 octombrie

A fost semnat Acordul de împrumut cu BERD pentru modernizarea CFM

BERD și Republica Moldova au semnat un acord de împrumut, în valoare de 23,5 milioane de euro, pentru a permite operatorului feroviar de stat Calea Ferată din Moldova să continue modernizarea infrastructurii. Acordul a fost semnat de Matteo Patrone, directorul executiv pentru Europa de Est și Caucaz la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale al Republcii Moldvoa, Andrei Spînu. Într-un comunicat de presă al BERD se menționează că Matteo Patrone a subliniat sprijinul Băncii pentru Moldova și a salutat angajamentul noului guvern față de reforme, în timpul unei vizite în țară în această săptămână. Împreună cu Angela Sax, șefa BERD în Republica Moldova, Matteo Patrone s-a întâlnit cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, ministrul economiei, Sergiu Gaibu, viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, și guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. Discuțiile s-au axat pe reformele necesare, mediul de afaceri și pe modalitățile de finanțare a creșterii companiilor locale pentru a crea locuri de muncă, a sprijini dezvoltarea infrastructurii și a atrage investiții străine în țară.Matteo Patrone i-a comunicat prim-ministrului Natalia Gavrilița că BERD este un susținător puternic al Republicii Moldova și rămâne pe deplin dedicată dezvoltării economice a țării. Punerea în aplicare a agendei ambițioase a administrației va trimite un semnal puternic sectorului privat și va contribui la atragerea investițiilor generatoare de locuri de muncă, atât din partea investitorilor locali, cât și celor străini. BERD este pregătită să susțină mediul de afaceri cu investiții, consultanță și asistență tehnică.

Moldova se confruntă cu provocări complexe în realizarea obiectivului de muncă decentă, Simon Springett

Republica Moldova se confruntă cu provocări complexe în realizarea obiectivului de muncă decentă. Țara trece prin schimbări democratice semnificative. Se confruntă cu rate scăzute ale ocupării și cu un nivel înalt de muncă informală. În rândul populației de vârstă aptă de muncă se atestă o inactivitate înaltă. La toate acestea, se adaugă provocări legate de durabilitatea și acoperirea sistemului protecție socială. Pandemia COVID-19 a agravat aceste probleme și a dus la faptul că mai mulți oameni și-au pierdut locul de muncă. Unele afaceri au dat faliment, iar procesul educațional a fost întrerupt și a contribuit la sentimentul de incertitudine cu privire la viitor. Sunt constatări pe care le-a făcut, joi, coordonatorul rezident ONU în Republica Moldova, Simon Springett, în cadrul unei mese rotunde organizate de sindicate. Potrivit lui Simon Springett, Moldova are nevoie de reforme structurale, pentru a recupera dezvoltarea economică și socială și pentru a crea instituții eficiente. „Nu există o soluție simplă, potrivită pentru aceste provocări. Avem nevoie de eforturi comune din partea tuturor actorilor de pe piața muncii, într-un dialog eficient și semnificativ. În 2022, vom sărbători cea de-a 30-a aniversare de când Republica Moldova a devenit membră a OIM. Avem nevoie de parteneriat mai mult ca niciodată. Acest program de țară (Programul de Țară privind Munca Decentă pentru anii 2021-2024) este o exprimare a solidarității și angajamentului. Națiunile Unite sunt gata să susțină toți partenerii sociali în realizarea acestui Program de Țară privind Munca Decentă”, a relevat coordonatorul național al ONU în Republica Moldova. Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor, a menționat că sindicatele susțin eforturile Guvernului de  creare a unui climat investițional favorabil și de gestionare a fluxurilor migraționale. Aceste acțiuni însă nu trebuie să se desfășoare prin încălcarea drepturilor salariaților, a atenționat Sergiu Sainciuc.

VINERI, 8 octombrie

Motorina costă aproape 18 lei, iar benzina a depășit 21 de lei

Motorina a ajuns să coste aproape 18 lei. Benzina cu cifra octanică 95 a depășit prețul de 21 de lei, iar cea cu cifra octanică 98 costă aproape 22 de lei. Gazul lichefiat se vinde cu aproape 13 lei. Dacă acum circa zece zile, un litru de motorină se vindea cu 17,15 lei, astăzi, 8 octombrie, se vinde deja cu 17,95 lei. Operatorii au efectuat majorări practic în fiecare zi, ajungând la prețul de aproape 18 lei. Un litru de benzină cu cifra octanică 95 se vinde la pompă cu 21,05 lei, iar un litru de benzină cu cifra octanică 98 – cu 21,95 lei. Prețul la gazul lichefiat variază între 12,95 și 12,97 lei. Operatorii își ajustează prețurile la panou în funcție de prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a carburanților, stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. La data de 7 octombrie, prețurile pentru produsele petroliere de tip standard erau: benzina 95 – 21,06 lei, iar motorina 17,95 lei.

Petroliștii vor raporta la ANRE prețurile pe care le vor afișa la panou în ziua următoare

Agenții economici vor fi obligați să raporteze la ANRE prețurile aplicate în ziua următoare la comercializarea cu amănuntul a tuturor produselor petroliere. Informația va fi prezentată în fiecare zi lucrătoare, pentru fiecare stație de alimentare, până la ora 16.00, prin intermediul unei platforme electronice gestionate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Prevederi în acest sens se conțin într-un proiect de modificare a Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, care va fi examinat marți, 12 octombrie. ANRE se angajează să ofere acces public la informațiile privind adresa de amplasare a fiecărei stații de alimentare și prețurile stabilite de către acestea. Inclusiv, pe această platformă va fi posibilă sortarea datelor după criteriul celui mai mic preț sau a dislocării. Autorii proiectului își propun să ofere consumatorilor un instrument facil de identificare și alegere a celui mai avantajos furnizor de carburanți dintr-o zonă anumită. Legea privind piața produselor petroliere stipulează că operatorii pot comercializa cu amănuntul și alte tipuri de produse petroliere decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime, doar cu condiția vânzării la aceeași stație de alimentare și a produselor petroliere principale de tip standard. Consumatorul are libertatea alegerii produsului, iar mecanismul propus îi va oferi oportunități de comparare a prețurilor stabilite în limitele determinate de către regulator pentru produsele de tip standard cu prețurile celorlalte tipuri de produse.

12 terenuri din Chișinău, vândute cu aproape 26 de milioane de lei

Douăsprezece loturi din intravilanul municipiului Chișinău au fost vândute cu 25,9 milioane de lei, în cadrul unei licitații organizate de Primărie. Cel mai solicitat teren a fost vândut cu 5,7 milioane de lei, prețul inițial fiind de trei milioane. Acesta are circa 20 de ari și este amplasat pe strada Petricani. Din totalul de 17 loturi expuse, zece au fost adjudecate la concurs, două au fost vândute prin negocieri directe, în contextul prezenței a câte unui singur cumpărător, iar cinci terenuri au fost scoase din licitație din cauza lipsei de solicitanți. Acum în Chișinău sunt mai puține terenuri de vânzare decât în ceilalți ani și, poate, mai puțin atractive, dar totuși în bugetul municipal ajung zeci de milioane de lei în urma licitațiilor, a precizat primarul general, Ion Ceban. Prima licitație funciară cu strigare în anul 2021 a avut loc în luna februarie, când au fost adjudecate 11 terenuri, în valoare totală de 34,5 milioane de lei.

Republica Moldova a depășit cota de 15 mii de tone la exportul prunelor în UE

Moldova a valorificat și în acest sezon cota de export, fără taxe, a 15 mii de tone pentru prune pe piața Uniunii Europene, cotă stabilită în Acordul de Asociere (AA) semnat de Republica Moldova cu UE în 2014. Până acum, din Republica Moldova au fost exportate peste 36 mii tone de prune. Principalele destinații europene sunt: România, Polonia, Germania, Croația, Austria și Olanda,  a anunțat astăzi Asociația Moldova Fruct, pe pagina de Facebook. „Anul acesta nu a fost cel mai bun pentru producătorii de prune. A fost mai puțină roadă din cauza ploilor abundente”, a declarat pentru IPN Ion Dobuleac, producător de prune din satul Grimăncăuți, raionul Briceni. În acest moment toată roada de prune a fost vândută firmelor care practică exportul. Prunele lui Ion Dobuleac ajung atât în UE, cât și în Rusia. Începând din acest an, pachetul de acte pe producția de prune, care este transmis firmelor exportatoare, trebuie să conțină certificate de calitate (inclusiv cu privire la cantitățile de chimicale folosite), eliberate de un laborator din Chișinău, pe lângă contractul de vânzare-cumpărare și factură, care erau suficiente în anii trecuți, a precizat producătorul. În opinia lui Ion Dobuleac, producția de prune nu este una de perspectivă în Republica Moldova, deoarece, pe de o parte, sunt prea mulți producători de prune, iar pe de altă parte, an de an, scade numărul lucrătorilor de care este nevoie în livezi, mai ales la culesul roadei.

SÂMBĂTĂ, 9 octombrie

Activele oficiale de rezervă sunt în descreștere

Activele oficiale de rezervă au constituit 3 961,82 milioane de dolari la sfârșitul lunii septembrie. Cifra este în descreștere cu 14,29 milioane de dolari în comparație cu finele lunii august, când acestea au însumat 3 976,11 milioane de dolari. Banca Națională a Moldovei precizează că diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova –21,20 milioane de dolari. De asemenea, a fost determinată de deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 13,49 milioane de dolari, precum și de plățile Ministerului Finanțelor – 9,61 milioane de dolari. Printre factorii care au determinat diminuarea se mai numără intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută – 7,20 milioane de dolari, reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții – 0,37 milioane de dolari, precum și alte ieșiri  nete în valoare de 3,95 milioane de dolari.