logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/index.php/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1084793.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 27 septembrie – 02 octombrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 27 septembrie

Chișinăul a solicitat asistența UE pentru companiile mici și mijlocii pe timpul pandemiei

Premierul Natalia Gavrilița, aflată în vizită la Bruxelles, și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, au discutat despre necesitatea avansării recuperării banilor din frauda bancară. Prim-ministrul a menționat angajamentul ferm de a investiga și recupera acestor active, subliniind, totodată, că pentru aceasta este nevoie de o justiție funcțională. La fel, Natalia Gavrilița a solicitat asistența partenerilor europeni pentru consolidarea unor mecanisme durabile de susținere a companiilor mici și mijlocii din Moldova, inclusiv prin introducerea mecanismelor de șomaj parțial și șomaj tehnic, astfel ca acestea să poată face față provocărilor din perioada pandemică.

„Expertiza țărilor care au aplicat astfel de mecanisme de protejare a locurilor de muncă va fi foarte utilă pentru țara noastră. Suntem pregătiți să adoptăm deciziile necesare pentru a beneficia pe deplin de implementarea Planului de redresare economică. Suntem încrezători că putem implementa un nou program de asistență macrofinanciară din partea UE, cu creșterea componentului de grant”, a declarat premierul, citată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Cei doi oficiali au discutat și despre reformele din domeniul vamal și cel fiscal. În context, prim-ministrul a venit cu detalii despre adoptarea Codului Vamal, care a fost raliat la legislația Uniunii Europene, aceasta fiind una dintre condițiile importante pentru aprofundarea cooperării cu UE în domeniul vamal. Noul cod are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și adaptarea la angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE.

● MARȚI, 28 septembrie

Recolta de grâu, cea mai mare din ultimii 30 de ani

În Republica Moldova, în acest an s-au colectat 1,551 mln tone de grâu, cu 1 mln mai mult față de anul trecut. Este o recoltă record pentru ultimii 30 de ani, a precizat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Vasile Șarban a specificat că în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiulor performante de cereale. Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban. În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă. „Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump,” a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

UE a debursat 36,4 milioane de euro – suport direct bugetului de stat al Moldovei

Uniunea Europeană a debursat Republicii Moldova suma de 36,4 milioane de euro promisă drept suport direct bugetului de stat. Anunțul a fost făcut la Bruxelles, în cadrul întrevederii oficiale dintre premierul moldovean Natalia Gavrilița cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, transmite IPN.

Într-o postare pe Facebook, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu oficialul european despre prioritățile Guvernului de la Chișinău și promovarea agendei europene a Republicii Moldova. De asemenea, a fost abordat subiectul reformelor în domeniul justiției. S-a vorbit despre redresarea economică și îmbunătățirea climatului de afaceri, gestionarea crizei pandemice și imunizarea populației, dar și despre consolidarea instituțiilor de stat.

Natalia Gavrilița a declarat că Moldova este deschisă să aducă relația Republica Moldova – Uniunea Europeană la un nivel mai înalt. Este așteptată reuniunea Consiliului de Asociere, unde va fi adoptată o nouă Agendă de Asociere cu UE. „Ne dorim să includem în dialogul politic problemele securității, justiția și domeniul energetic. Contăm pe identificarea proiectelor concrete de suport de către Direcţia Generală pentru Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere a Comisiei Europene (DG NEAR)”, a scris prim-ministrul.

La rândul său, comisarul Oliver Varhelyi a menționat despre intenția de a lansa un proiect pilot de  modernizare a economiei în localitățile rurale din toată țara, prin dezvoltarea industriei alimentare și celei agricole. Astfel, vor exista locuri de muncă bine plătite, satele se vor dezvolta, iar cetățenii nu vor mai părăsi țara.

Natalia Gavrilița la Bruxelles: Vom consacra resursele unei economii ecologice și durabile

Republica Moldova dispune de o șansă unică de a se reconstrui și de a se curăța, a declarat la Bruxelles prim-ministra Natalia Gavrilița, într-un briefing comun după discuțiile purtate cu vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell. Ea a pledat pentru „o cooperare și mai profundă și legături politice, economice și sectoriale mai puternice” cu Uniunea Europeană, specificând că „acest parteneriat este cheia prosperității țării noastre”.

Șefa guvernului de la Chișinău a prioritizat reforma sistemului de justiție și lupta împotriva corupției; gestionarea pandemiei COVID-19; redresarea economică și crearea condițiilor pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă; consolidarea instituțiilor statului și sporirea rezilienței țării.

Natalia Gavrilița a apreciat sprijinul UE pentru planurile concrete ale executivului de la Chișinău în domeniul justiției și gestionarea pandemiei de COVID 19. Vorbind despre planul „generos de redresare economică de până la 600 milioane euro în subvenții, împrumuturi, garanții și investiții”, dânsa a relevat că acest sprijin este esențial „pentru a menține economia Republicii Moldova funcțională și rezistentă. Vrem să creștem investițiile în țara noastră, să îmbunătățim climatul de afaceri, să demonopolizăm economia, să facilităm transformarea digitală și să folosim toate resursele acordate Moldovei pentru a stimula o economie mai ecologică și mai durabilă”.

La rândul său, Josep Borrell a reiterat sprijinul pentru intențiile de apropiere europeană a guvernării de la Chișinău. „Sprijinim cu putere agenda ambițioasă de reforme a Guvernului, în special în domeniul justiției și combaterii corupției. Este important ca aceste reforme să fie durabile și să atingă obiectivele propuse. Comisia Europeană s-a angajat să ofere sprijin financiar pentru implementarea lor. Toate instituțiile UE vor continua să își respecte angajamentele de asociere politică și integrare economică în relație cu Republica Moldova, stipulate în Acordul de Asociere”, a declarat Vicepreședintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell.

Împrumutul cu BERD de restructurare a infrastructurii feroviare se va semna în octombrie

Amendamentul nr. 2 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD, în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, va fi semnat în octombrie la Chișinău. Atunci este așteptat în țară directorul general BERD pentru Europa de Est şi Caucaz, Matteo Patrone. Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, banii care vor fi alocați în urma semnării Amendamentului sunt adiționali la cei 27,5 milioane de euro dedicați pentru reconstrucția infrastructurii feroviare din țară. „Începem săptămâna cu vești bune. Planul de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești se conturează tot mai mult”, a scris Andrei Spînu pe pagina sa de Facebook. Decretul privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Amendamentului nr. 2 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD, în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, a fost semnat de președinta Maia Sandu, luni, 27 septembrie.

MIERCURI, 29 septembrie

FAO contribuie la promovarea agroturismului în Republica Moldova
Chisinau


FAO Moldova a lansat în orașul Drochia componenta „Dezvoltarea rurală prin promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în Republica Moldova”. Este parte a Proiectului FAO privind susținerea capacităților de promovare a produselor agroalimentare.

Evenimentul de lansare a acestei componente vine și în contextul în care, în data de 29 septembrie, este marcată Ziua internaţională de conştientizare a pierderii și risipei alimentare. Acum doi ani, Adunarea Generală a ONU a desemnat această zi pentru a da alarma la nivel mondial despre necesitatea de a echilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.

Componenta destinată dezvoltării rurale este implementată de Federația Agricultorilor din Moldova „FARM” și va contribui la promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în zona de nord și de sud a țării. În procesul de realizare a acestei componente au fost identificate zece destinații turistice în raionul Drochia, printre care o gospodărie țărănească specializată în producerea legumelor eco, o fabrică mică de brânzeturi maturate, o biserică din lemn de 230 de ani, cimitirul evreiesc din regiune, o fermă de struți și altele.

La fel, vor fi selectate produsele autohtone care vor deveni cartea de vizită pentru atragerea vizitatorilor locali, dar și a turiștilor străini. În cadrul noii componente vor fi organizate și instruiri specializate, vizite de studiu, precum și realizate spoturi video promoționale, dar și o hartă turistică cu instalarea indicatoarelor pentru turiști.

„FAO și-a propus, prin intermediul acestui proiect, să susțină sectorul agricol din Moldova prin îmbunătățirea politicilor de promovare și marketing a produselor agroalimentare. Prin componenta lansată astăzi, punem accent pe promovarea produselor tradiționale specifice unor localități din țară care va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului agricol și a spațiului rural în general.”, a declarat Tudor Robu, reprezentantul adjunct al FAO în Moldova, citat într-un comunicat de presă.

Proiectul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) privind susținerea capacităților de promovare a produselor agroalimentare este implementat în perioada 1 martie 2019 - 31 decembrie 2021. AValoarea totală a proiectului este de 300 de mii de dolari americani.

Fonduri de circa 60 mln euro urmează a fi puse la dispoziția horticultorilor de către BEI

De la lansarea liniei de creditare Livada Moldovei, peste 280 de proiecte de investiții au beneficiat de fondurile UE, oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții. În prezent, există un fond de aproximativ 60 de milioane de euro care urmează să fie pus la dispoziția altor beneficiari. Despre aceasta a anunțat, astăzi, noul șef al oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, care a avut loc la Europe Café. Ajuns recent la Chișinău, acesta a prezentat rezultatele activității Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Potrivit lui Alberto Carlei, de la începutul anului 2021, 82 de beneficiari ai liniei de creditare Livada Moldovei au primit împrumuturi în valoare de 12,6 milioane de euro. Livada Moldovei este o operațiune-cheie a BEI, al cărei scop este sprijinirea sectorului privat din Moldova. „Această linie de creditare a contribuit la revitalizarea sectorului horticol și a susținut multe întreprinderi mici și mijlocii să se angajeze mai bine pe piața moldovenească, foarte competitivă și îngustă, ajutându-le, totodată, să își diversifice destinațiile de export”, a declarat șeful oficiului BEI în Republica Moldova.

Totodată, Alberto Carlei a menționat că din 2007, anul în care a început colaborarea dintre BEI și Republica Moldova, au fost implementate 25 de proiecte investiționale în valoare totală de circa 800 de milioane de euro. Acestea au acoperit domenii diverse, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), educația și cercetarea, sectorul transporturilor și cel energetic, precum și asigurând fonduri pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare. „Banca Europeană de Investiții își va continua angajamentele în Republica Moldova, prin sprijinul oferit în punerea în aplicare a EU Green Deal, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor strategice de infrastructură în sectoarele cheie, cum ar fi transporturile și gestionarea deșeurilor, digitalizarea economiei moldovenești și susținerea IMM-urilor și a sectorului privat”, a declarat Alberto Carlei.

Cea mai mare parte din suma totală a investițiilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții au revenit sectorului transporturilor, aproximativ 40%. Scopul principal al finanțărilor a constituit reabilitarea celor mai importante secțiuni ale drumurilor naționale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a sprijinit achiziționarea a 90 de troleibuze noi în municipiul Chișinău. Peste 30% din volumul creditelor au fost puse la dispoziție pentru a susține IMM-urile. O parte semnificativă a fost direcționată întreprinderilor din sectorul horticol și cel vitivinicol.

Sectorul energetic a primit, de asemenea, un sprijin – aproximativ 16% din volumul împrumuturilor. Banca Europeană de Investiții a sprijinit proiecte precum gazoductul Ungheni-Chișinău și îmbunătățirea fiabilității sistemului de transport al energiei electrice din Moldova. Există și inițiative care sunt încă în curs de desfășurare, cum ar fi Programul de Gestionare a Deșeurilor Solide, Programul privind Eficiența Energetică în Chișinău, precum și Proiectul de Interconectare Energetică cu România.

● JOI, 30 septembrie

Maia Sandu la Forumul moldo-german: Statul vrea să fie partenerul oamenilor de afaceri, nu gardianul lor

Pentru a îmbunătăți viața cetățenilor e nevoie de investitori, iar la venirea acestora statul va avea grijă să asigure un climat de afaceri propice, unde relațiile fiscale, juridice și de altă natură cu autoritățile să fie clare, transparente și bine-intenționate. Declarația aparține președintei Maia Sandu și a fost făcută în debutul Forumului bilateral Republica Moldova – Germania, care a avut loc miercuri la Chișinău, transmite IPN.

„Statul Republica Moldova dorește să fie partenerul oamenilor de afaceri, nu gardianul acestora”, a declarat șefa statului.

În ultimii ani, a continuat Maia Sandu, Republica Moldova a fost zguduită de scandaluri de corupție în sistemul bancar și judiciar, dar noua guvernare s-a angajat să corecteze aceste lucruri, să facă o reformă autentică în justiție, să pună capăt corupției, dar și să aducă o claritate în relația business-stat, să aducă stabilitatea sistemului bancar și să garanteze plin lege protejarea proprietății și investițiilor. Potrivit șefei statului, Moldova oferă mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și acum este ocazia de a le valorifica în comun.

Prezent la eveniment, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a constatat că a găsit în Moldova o comunitate germană de afaceri consacrată. Președintele german a declarat că are acceptul Guvernului federal pentru resurse de cooperare pentru dezvoltare de aproximativ zece milioane de euro, prin care Germania vrea să ofere un impuls reformelor inițiate de Maia Sandu. Potrivit lui, reformele politice, combaterea corupției și o administrație funcțională constituie piloni fundamentali ai unei comunități de succes, dar și o premisă pentru o apropiere graduală de UE, până la o perspectivă de aderare.

Frank-Walter Steinmeier este sigur că drumul pe care a pășit Moldova poate duce țara la un viitor mai bun, în acest sens, Germania va asigura deplina susținere. Schimbarea însă are nevoie și de suportul unei societăți civile viabile, o economie puternică care creează locuri de muncă și oamenii care văd un viitor mai bun pentru ei și copii. În opinia sa, Germania și Moldova deja sunt parteneri comerciali de încredere. Volumul investițiilor germane directe se ridică la 275 de milioane de euro, iar companiile aici au creat peste noua mii de locuri de muncă.

Ion Iordachi, director general interimar la Agenția de Investiții „Invest Moldova”, speră că rezultatele exprimate în noua relație de colaborare între companiile moldovenești și cele germane nu vor întârzia să apară. Germania rămâne a fi unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, situându-se pe locul trei după volumul schimburilor comerciale, depășind în prima jumătate a anului suma de 341 de milioane de dolari. Cooperarea economică cu Germania este una intensă și benefică pentru Republica Moldova, iar Guvernul țării depune efort pentru a menține și spori intensitatea relațiilor economice. Moldova are semnate cu Germania 57 de acorduri și documente adiționale, în mare parte având un caracter economic. În Moldova activează peste 400 de agenți economici cu capital german. Agenția de Investiții oferă susținerea producătorilor moldoveni în procesul de accesare a pieței germane, dar și companiilor germane în procesul investițional în Republica Moldova.

Ulich Nussabaum, secretar de stat la Ministerul federal al economiei și energiei din Germania, a remarcat că e nevoie de condiții-cadru fiabile, condiții juridice care să permită investiții de succes și pentru a crea o bază de încredere pentru investitori.

Personalul administrativ-gospodăresc din spitale va primi salarii mai mari cu 57%

Salariile de funcție ale personalului administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice vor fi majorate cu 57%, de la 1 noiembrie. La fel, Guvernul își propune acordarea suplimentului la salariul personalului medical antrenat în acordarea asistenței medicale pacienților confirmați cu COVID-19. În acest sens, Guvernul a aprobat modificări la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 202.

Prin documentul aprobat sunt precizate veniturile și cheltuielile FAOAM, urmare a analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului și în conformitate cu prioritățile promovate.

Proiectul prevede majorarea veniturilor cu 313 223,7 mii lei sau cu (+2,8%), până la 11 457 321,0 mii lei. Cheltuielile vor crește cu 513 223,7 mii lei sau cu (+4,5%) și vor constitui 11 857 321,0 mii lei. Deficitul va fi acoperit din contul soldului format la începutului anului.

Guvernul va încheia Acordul de Repunere în vigoare a unor acorduri de asistență cu SUA

Guvernul Republicii Moldova va încheia Acordul de Repunere în vigoare a unor acorduri de asistență cu Guvernul SUA pentru valorificarea a peste 70 de milioane de dolari neutilizați anterior. Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, un proiect în acest sens.

Scopul Acordului este restabilirea efectelor juridice a două acorduri de asistență încheiate între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul SUA în anul 2016, expirate în mai-iunie 2021, precum și prelungirea termenului acestora până la data de 31 decembrie 2025.

Suma totală a grantului alocată în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare pentru creşterea comerţului şi investiţiilor în sectoarele cheie reprezintă 90,6 milioane dolari SUA, nevalorificate 27,6 milioane de dolari SUA. Iar pentru Acordul privind obiectivul de dezvoltare pentru o guvernare democratică mai eficientă şi mai responsabilă – 76,9 milioane de dolari SUA, inclusiv resurse nevalorificate de circa 45 de milioane de dolari SUA.

Acordul va intra în vigoare la data semnării acestuia.

● VINERI, 1octombrie

Moldova va achita 790 de dolari pentru o mie de metri cubi gaze în luna octombrie


Moldova va achita 790 de dolari pentru o mie de metri cubi gaze în luna octombrie, față de 550 de dolari în luna precedentă. Contractul cu Gazprom, care a expirat în data de 30 septembrie, a fost prelungit pentru o lună – octombrie, pentru a nu periclita livrarea gazelor până la încheierea noului contract și pentru a negocia un preț mai bun. Declarațiile au fost făcute de viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. Acesta a dat asigurări că prețul mai mare la gaze pentru luna curentă nu-i va afecta pe consumatorii finali.

Andrei Spînu este încrezător că termenul de o lună este suficient pentru finalizarea negocierilor. Săptămâna viitoare, împreună cu colegii de la Moldovagaz, va participa la Forumul internațional al gazelor de la Sankt-Petersburg, unde vor avea discuții cu administrația Gazprom.

Andrei Spînu susține că, până la semnarea unui nou contract pe termen lung, tarifele pentru consumatorii finali nu se schimbă. Pe termen scurt, cheltuielile vor fi acoperite de Moldovagaz. „Înțelegem că situația este complicată, dar vă garantăm că vom ține prețurile sub control. Până când găsim soluția optimă de compensare pentru cetățeni, se vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a nu se opera nicio scumpire în facturi”, a declarat Andrei Spînu.

Moldova, ca și alte state, este pusă în fața confruntării cu o situație fără precedent pe piețele de gaze din Europa: prețurile au urcat la peste 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Este o situație care nu are nicio legătură cu măsurile care pot fi luate de Guvernul Gavrilița, a mai spus vicepremierul.

În altă ordine de idei, Andrei Spînu, a comunicat că gazoductul Iași-Ungheni va fi funcțional de săptămâna viitoare. Prețul la gaze și în România a crescut. Faptul că gazele vor veni prin respectivul gazoduct nu înseamnă că prețul va fi mai mic.

HoReCa: Certificatul COVID-19, obligatoriu pentru cei deserviți în interiorul unității

De la1 octombrie certificatul COVID-19 este obligatoriu pentru persoanele deservite la mesele situate în interiorul unităților de alimentație publică. Sunt exceptate de la prezentarea certificatului persoanele deservite la terase, care intră în interior pentru a utiliza grupurile sanitare, și persoanele care intră în local pentru a plasa comenzi și a ridica produsele la pachet, fără a fi deservite la mesele din interior. Clarificările au fost făcute de Guvern la solicitarea Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR).

Într-un comunicat de presă, MĂR precizează că, persoanele exceptate vor respecta normele generale de sănătate publică, inclusiv cu menținerea distanței fizice de un metru și purtarea obligatorie a măștii.

Persoanele desemnate din cadrul unităților de alimentație publică, care vor cere prezentarea certificatului COVID-19 din partea oaspeților, pot solicita prezentarea unui act de identitate, ca și act confirmativ al apartenenței certificatului COVID-19.

În cazul în care certificatul COVID-19 este fals sau aparține altei persoane, reprezentanții instituțiilor cu funcție de control vor întreprinde măsurile care se impun de Codul Contravențional în raport cu persoana care a prezentat documentul respectiv.

● SÂMBĂTĂ, 2 octombrie

Moldova, pe locul 64 în clasamentul Indicelui Global al Inovației


Moldova ocupă locul 64 în clasamentul Indicelui Global al Inovației, coborând cu patru poziții comparativ cu anul trecut, transmite IPN cu referință la seenews.com. Printre țările Europei de Sud-Est, cel mai bine arată Slovenia. Cu toate acestea, ea se situează doar pe locul 32 în clasamentul de 132 de state. Bulgaria se află pe locul 35, Grecia – pe 47, România – pe 48.

În afara primilor 50, Serbia ocupă locul 54, în timp ce Macedonia de Nord și Moldova se situează pe locul 59 și, respectiv, 64. Bosnia și Herzegovina se clasează pe poziția a 75-a, urmată de Albania, care încheie, pe locul 84, lista țărilor din regiune.

Toate țările din sud-estul Europei, cu excepția Bulgariei și Sloveniei, și-au înrăutățit situația comparativ cu anul 2020. Cel mai mult a pierdut Moldova și Grecia, care au coborât cu 4 și, respectiv, 5 poziții.

Elveția este capul listei primelor 50 de țări în clasament, iar Muntenegrul este ultimul în listă.

Sursa precizează că, din anul 2021, Indicele Global al Inovației este calculat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) în cooperare cu Institutul Portulans, diverse rețele corporative și academice, sub tutela Consiliului Consultativ GII.