RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 27 iulie - 2 august. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 27 iulie
Suntem la etapa finală de negocieri cu FMI, Ion Chicu
Prim-ministrul Ion Chicu menționează că Republica Moldova este la etapa finală de negociere cu Fondul Monetar Internaţional a unui nou program pe trei ani. „Am ajuns la o înţelegere pe marea majoritate a domeniilor, inclusiv pe cel fiscal. Nu ne-am luat niciun angajament care ar introduce noi impozite sau ar înăspri administrarea fiscală şi, în general, povara fiscală asupra agenţilor economici şi cetăţenilor”, a declarat premierul. După şedinţa de lucru cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon şi președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, Ion Chicu a precizat că miercuri, la şedinţa Guvernului, va fi aprobat acordul pentru asistenţa financiară de 100 de milioane de euro pe care o oferă Uniunea Europeană.
Agricultorii care au suferit în urma secetei ar putea beneficia de suport suplimentar
Agricultorii care au suferit în urma secetei ar putea beneficia de suport suplimentar. Banii vor fi alocaţi în funcţie de pierderile înregistrate. Subiectul a fost discutat în cadrul şedinţei de lucru dintre președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, şi prim-ministrul Ion Chicu. Ion Chicu a precizat că au fost afectate, în primul rând, cerealele din prima grupă, în special grâul, şi că rezultatele recoltei din prima grupă sunt cu mult sub aşteptări. ,,Va fi necesar un suport pentru agricultori. Am alocat acele 100 de milioane de lei în Fondul de subvenţionare, astăzi cu colegii vom definitiva regulamentul de repartizare a acestor bani pentru a ajuta celor care au suferit în urma secetei”, a spus premierul.
Agricultori din Ștefan Vodă și Căușeni cer instituirea stării excepționale în agricultură
Agricultori din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni protestează, la intrarea în orașul Căușeni, nemulțumiți că nu au primit nicio soluție din partea Guvernului în legătură cu situația dezastruoasă din sectorul agricol. Protestatarii au venit cu tractoare, pe care le-au parcat pe marginea drumului. Agricultorii cer declararea stării excepționale în agricultură pentru zona de centru și sud-est a țării, cu eliberarea certificatelor de forță majoră, pentru a permite agricultorilor reeșalonarea datoriilor față de bănci. Alte cerințe țin de scutirea de plata impozitelor salariale pe venit și funciar pe o perioadă de 12 luni și instituirea unui moratoriu la plata penalităților pentru întârzierile ce țin de aceste taxe. De asemenea, este solicitată acoperirea în proporție de cel puțin 50% a pagubelor financiare suferite de către întreprinderile agricole în urma căderii masive a grindinei.
● MARȚI, 28 iulie
Misiunea FMI a încheiat consultările cu Republica Moldova privind noul program economic
Misiunea FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind programul de reforme economice care va fi susținut printr-un acord pe trei ani, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF). Astfel, Republica Moldova va obține acces la o asistență financiară în valoare de circa 558 milioane de dolari. Noul program se va baza pe progresul atins în cadrul programului precedent și va avea ca obiectiv sprijinirea relansării economice a Republicii Moldova după depășirea pandemiei COVID-19 și avansarea în implementarea unor reforme instituționale ambițioase. Potrivit unui comunicat de presă al Fondului Monetar Internațional, în perioada 7-24 iulie, anul curent, echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, a purtat din sediul FMI la Washington discuții la distanță cu autoritățile Republicii Moldova privind un program economic susținut de FMI.
Ion Chicu: Au fost identificate până la 250 milioane de lei, ajutor pentru agricultură
Guvernul este gata să ajute agricultorii, iar în următoarele zile, Executivul va avea întâlniri și discuții cu reprezentanții sectorului agricol. Deja au fost identificate până la 250 milioane de lei, ajutor pentru agricultură, bani care ar urma să ajungă la agricultori pentru sprijin în această perioadă complicată pentru acest domeniu. Declarațiile au fost făcute de premierul Ion Chicu în cadrul unei întruniri dintre deputații PDM și PSRM, premier și președintele țării. Mai mulți agricultori au protestat luni, 27 iulie, pe motiv că autoritățile nu intervin în niciun fel pentru a-i ajuta să facă față consecințelor secetei. Ei au cerut instituirea stării excepționale în agricultură.
Valoarea noului program de cooperare cu FMI se ridică la 558 mln dolari
Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional se ridică la 558 de milioane de dolari și va fi implementat timp de trei ani – 2020-2023. Prim-ministrul Ion Chicu a avut o discuție cu echipa de experți ai FMI, condusă de Ruben Atoyan, la care au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. Într-un comunicat de presă al Guvernului se menționează că asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. Memorandumul între Republica Moldova și FMI urmează a fi discutat în luna septembrie, în cadrul ședinței Consiliului directorilor Fondului Monetar Internațional.
Leul a fost instabil la începutul pandemiei, apoi chiar s-a apreciat. Explicațiile experților
Leul moldovenesc a oscilat între apreciere și depreciere de mai multe ori la începutul pandemiei de COVID-19, înregistrând cele mai mari oscilații din ultimii ani. Leul nu s-a depreciat pentru că au fost anumite intervenții ale Băncii Naționale și piața s-a stabilizat. După care, chiar s-a apreciat cu 3,5% față de începutul anului. Expertul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru IPN că leul este mai puternic față de valute care pentru Moldova sunt critice: hrivna ucraineană și lira turcească. „Cele mai multe mărfuri de larg consum și mărfuri agricole pe care noi le consumăm vin din aceste două țări. Leul moldovenesc este cu 13% mai puternic decât hrivna ucraineană și decât lira turcească. Asta înseamnă că mărfurile din Turcia și din Ucraina în prezent, doar pe fonul cursului valutar, sunt cu 13% mai ieftine decât mărfurile moldovenești”, a explicat economistul. Și economistul Alexandru Fala, director de program la Centrul Analitic „Expert Grup”, a declarat pentru IPN că leul moldovenesc are o evoluție stabilă, chiar pe alocuri cu o anumită apreciere. Dacă la începutul pandemiei se putea observa o anumită depreciere, odată cu trecerea timpului piața s-a echilibrat și pe viitor nu ar trebui să existe mari fluctuații, în opinia sa. „Noi am avut o scădere bruscă, care s-a produs într-un termen foarte scurt, a veniturilor și, evident, practic concomitent, a fost o scădere a importurilor, pentru că au fost acele acțiuni de blocare a acțiunilor economice la nivel mondial. Aceste două fenomene au fost concomitente”, a explicat Alexandru Fala.
Prejudiciul provocat de secetă pentru semnăturile cu grâu depășește 700 de milioane de lei
Prejudiciul provocat de secetă pentru semnăturile cu grâu depășește 700 de milioane de lei, iar pentru orz și rapiță – câte o sută de milioane de lei. În total, din acele 415 mii de hectare însămânțate în toamnă, mai mult de 180 de mii de hectare de grâu, orz și rapiță sunt afectate în proporție mai mare de 60%. Raportat la suprafața totală, este vorba de aproape 43% de terenuri afectate în proporție mai mare la 60%. Datele au fost prezentate de premierul Ion Chicu, care a declarat că la Guvern urmează să fie aprobat un regulament pentru distribuirea mijloacelor financiare pentru acoperirea parțială a pierderilor suportate de agricultori. Într-un briefing de presă, șeful executivului a precizat că 322 mii de hectare au fost însămânțate cu grâu. Dintre acestea, 215 mii de hectare au fost afectate în proporție de 25% în partea de nord a țării și între 60 și 100% în centrul și sudul țării. „Productivitatea suprafețelor de grâu afectate este una foarte mică, fiind înregistrate valori de la 0,3-1,2 tone per hectar în cele mai multe regiune. Producția globală de grâu va constitui în acest an circa 600-650 de tone, consumul intern constituind de 350 de mii de tone. Deci putem vorbi despre un potențial de export de circa 300 de mii de tone”, a declarat premierul.
● MIERCURI, 29 iulie
Camera de Comerţ lansează prima platformă de expoziţii virtuale
Camera de Comerţ vine cu iniţiativa lansării platformei „Expoziţii virtuale” pentru a susţine companiile mici şi mijlocii. „Este o platformă unică în Republica Moldova, care ne va permite să organizăm activităţile pe care ni le-am propus în acest an, cum ar fi: expoziţia Moldova Prezintă la Iaşi, Braşov, Baia Mare sau la Praga, la Bucureşti, la Moscova”, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Sergiu Harea. Platforma va avea compartimente ca: sala de expoziţie, unde vor fi expuse logourile şi brandurile companiilor care sunt parte a acestei expoziţii; standul virtual, unde va fi compania cu produsul său: sala de conferinţe. Companiile care doresc să participe urmează să se adreseze la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, unde va fi prezentată informaţia ca ulterior să fie digitalizată.
Federația Națională a Fermierilor cere declararea situației de forță majoră în agricultură
Federația Națională a Fermierilor din Republica Moldova solicită Guvernului și Parlamentului să declare situație de forță majoră în agricultură pentru producătorii agricoli care au fost afectați de secetă. De asemenea, solicită ca producătorii agricoli afectați de secetă să fie scutiți de plata unor taxe, iar procurarea semințelor și îngrășămintelor necesare să le fie subvenționată. Într-o declarație, Federația menționează că dacă nu vor fi luate măsuri eficiente pentru depășirea situației de criză din agricultură, va chema organizațiile profesionale din domeniu la organizarea unor acțiuni ample de protest. Consiliul Administrativ al Federației Naționale a Fermierilor își exprimă repetat îngrijorarea față de situația creată în sectorul agricol ca urmare a calamităților naturale, în special a secetei. Îngrijorarea se referă și la „lipsa de măsuri operative și eficiente din partea statului pentru a atenua consecințele ei”.
Condiții noi de acordare a compensațiilor în cadrul Programului Prima Casă
Noile condiții de acordare a compensațiilor în cadrul Programului de stat „Prima Casă” au intrat în vigoare și oferă posibilitatea de a beneficia de suport din bugetul de stat la achitarea creditului ipotecar tuturor beneficiarilor Programului, transmite IPN cu referire la Ministerul Finanțelor. A fost dublată valoarea compensației pentru familiile cu copii. Beneficiarii părinți, tutori, curatori ai unui copil vor beneficia de o compensație în valoare 25% din suma principală a creditului ipotecar. Valoarea compensației pentru familiile, tutorii, curatorii cu doi copii constituie 50%, iar pentru familiile, tutorii, curatorii cu trei și mai mulți copii – 100%. De asemenea, a fost majorată valoarea compensației lunare de la 10% la 15% din salariu calculat pentru beneficiarii angajați ai entităților din sectorul privat care își au sediul în municipiul Chișinău.
Un grup de lucru va examina propunerile ramurii transporturilor afectate de pandemie
Un grup de lucru va fi creat pentru a „examina și avansa pe fiecare subiect” propus de mai mulți conducători ai asociațiilor de transportatori, care au avut, astăzi, o ședință online cu prim-ministrul Ion Chicu. Din grupul de lucru vor face parte reprezentanți ai transportatorilor și ai instituțiilor abilitate, iar o primă ședință va avea loc pe 18 august. Un comunicat de presă al Guvernului precizează că reprezentanții transportului de mărfuri, pasageri și taximetrie au invocat problema concurenței neloiale și abuzului organelor de control. De asemenea, s-au referit la costul autorizațiilor, restituirea accizelor, achitarea impozitelor în avans și liberalizarea pieței de asigurări. În plus, transportatorii au solicitat și modificarea unor aspecte în actele normative și legislative care ar putea exclude barierele ce le periclitează și blochează activitatea. Dat fiind faptul că, criza pandemică a dus la scăderea cu aproape 50% a activității transportatorilor în ultimele 5 luni, aceștia solicită și suport financiar, se menționează în comunicat.
● VINERI, 31 iulie
Un nou atac cu gaze, Op-Ed
„Exemplele menționate pun în evidență cât de importantă a fost hotărârea Curții Constituționale, care a declarat neconstituțional acordul privind creditul rusesc de €200 milioane pentru Republica Moldova, care conținea referințe la datoriile agenților economici ”
În așteptarea gazoductului Ungheni-Chișinău
Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, ne-a anunțat că: „Până la 1 august 2020 suntem gata să dăm în exploatare conducta Ungheni-Chișinău. La această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 mln m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie vom putea asigura transportarea a 2-3 mln m3 de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare și reglare de la Gherăești, către 1 ianuarie 2021 vom putea transporta în Republica Moldova 4 mln m3 de gaze pe zi”. E motiv de bucurie pentru cetățeni, după ce atâția ani am așteptat diversificarea importului de agenți energetici, în special a gazelor naturale. Știm, de exemplu, că lucrările pentru construcția gazoductului menționat urmau să înceapă încă în 2016, dar au început abia în 2019. Un calcul elementar ne arată că în cele 5 luni rămase ale anului curent am putea importa prin gazoductul Ungheni-Chișinău peste 200 mln m3 de gaze, iar de la 1 ianuarie 2021 am putea importa anual peste 1.4 miliarde m3. Având în vedere că în ultimii ani Republica Moldova consumă anual aproximativ 1 mlrd m3 de gaze, vedem că numai prin conducta Ungheni-Chișinău am putea importa cu 40% mai multe gaze, decât consumă economia țării și cetățenii. Urmează încă să vedem cum vor funcționa reglementările și cum va decurge competiția dintre companiile furnizoare de gaze din România și Gazprom-ul rusesc. Cert este că lucrurile evoluează în direcția bună.
15 mln de dolari, împrumut de la Banca Mondială pentru modernizarea siguranței alimentare
Banca Mondială acordă un împrumut de 15 milioane de dolari pentru susținerea modernizării sistemului de siguranță alimentară din Republica Moldova. Suma oferită pentru a treia finanțare adițională în cadrul Proiectului agricultura competitivă în Moldova a fost aprobată de Consiliul directorilor executivi al BM. Într-un comunicat de presă remis de Oficiul BM în Moldova se menționează că economia predominant agricolă a Moldovei depinde substanțial de producția agricolă și prelucrarea produselor agricole în regiunea Europa și Asia Centrală. Ținând cont de importanța sectorului, sistemele de control al calității și siguranței alimentelor, conforme standardelor UE, sunt esențiale pentru creșterea continuă a sectorului, exporturi, sănătatea publică și protecția mediului.
Lumina se ieftinește. Decizia a fost luată
Consumatorii casnici deserviți de ,,Premier Energy” SRL (ale căror instalații de utilizare sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune joasă – 0,4 kV) vor achita pentru lumină tariful de 1,68 lei/kWh, cu 21 de bani mai puțin ca până acum. Decizia a fost luată astăzi, 31 iulie, de către Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Consumatorii casnici deserviți de societatea ,,Furnizarea Energiei Electrice Nord” vor achita 2,14 lei/kWh, cu 8,5 bani mai puțin decât tariful în vigoare. Micșorarea tarifelor a fost posibilă datorită diminuării prețului mediu de procurare a energiei electrice de la furnizorul central de energie electrică, de la 163 bani/kWh la 146 bani/kWh sau cu 10%. Decizia a fost influențată și de diminuarea prețului de achiziție a energiei electrice cu 7% și devierile tarifare pozitive acumulate până la 1 iulie 2020. un alt factor a fost evoluția cursului de schimb mediu anual al monedei naționale față de dolarul SUA.
Peste 61 de mii de bilete s-au vândut în ultimele 5 luni pentru zboruri care nu au avut loc
Din luna martie până pe 10 iulie, au fost vândute 61 de mii de bilete, iar zborurile nu au fost efectuate din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Din numărul total de bilete vândute, peste 17,5 mii de pasageri au acceptat alte opțiuni decât rambursarea costului biletului, iar la aproximativ trei mii le-a fost rambursat costul biletului. Declarații în acest sens au fost făcute de directorul Autorității Aeronautice Civile (AAC), Eugen Coștei, în cadrul unei întrevederi cu ministrul economiei și infrastructurii, Sergiu Railean. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, în primele șase luni ale anului curent, au fost transportați peste 506 mii de pasageri, ceea ce constituie o descreștere de 63% față de perioada similară a anului 2019, când au fost transportați 1,343 milioane de pasageri.
Guvernul a aprobat Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
Guvernul a aprobat Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju a precizat că elaborarea acestui document este prevăzută în Planul național de activitate pentru implementarea Acordului de Asociere semnat cu UE . Regulamentul prevede un șir de norme ce se referă la gestionarea deșeurilor de ambalaje în scopul prevenirii și reducerii impactului asupra mediului și sănătății umane. Ministrul a menționat că gestionarea deșeurilor de ambalaje presupune costuri, și nu mici, în vederea atingerii obiectivelor de valorificare. La nivelul țărilor membre UE, în conformitate cu „Ghidul privind responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) ”, costurile plătite de producători pe tonă de materiale puse pe piață variază de la 14 euro/tonă (Marea Britanie) și 200 euro/tonă (Austria), cu o medie de 92 Euro/tonă.
● SÂMBĂTĂ, 1 august
Cămara Fest se deschide în Scuarul Catedralei Mitropolitane
În prima sâmbătă din luna august, ora 10.00, se dă startul evenimentului Cămara Fest. În cadrul târgului, producătorii autohtoni, în special cei de pomuşoare, își vor expune marfa în Scuarul Catedralei Mitropolitane. Organizatoarea evenimentului, Diana Crudu, a menţionat că și-au confirmat participarea în jur de 45 de producători din toată ţara. Accentul se pune pe pomuşoare, în condiţiile în care sunt greu transportabile şi este dificil exportul acestora. ,,Vrem să punem umărul, ca oamenii aceştia, în situaţia pandemică, dificilă pentru toţi, să vândă din roada pe care o au’’, a menționat Diana Crudu. Ținând cont de restricțiile impuse de situația epidemiologică, se va ţine cont de distanţa socială între producători şi cumpărători, fiecare participant va avea mască, mănuşi, dezinfectant pe masă. Totodată, vor exista voluntari care vor urmări ca regulile să fie respectate.
Gazoductul Ungheni-Chișinău urma să fie finalizat până pe 1 august
Implementatorii proiectului gazoductului Ungheni-Chişinău au iniţiat procedurile de recepţie a lucrărilor magistralei de gaze Ungheni-Chișinău. Totodată, împreună cu specialiștii Agenţiei pentru Supravegherea Tehnică, sunt desfășurate o serie de verificări tehnice. Precizările au fost făcute pentru IPN de către Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul în care la sfârșitul lunii mai, SRL „Eurotransgaz” anunța că gazoductul Ungheni-Chișinău va fi finalizat până la 1 august anul curent. MEI precizează că lansarea oficială a gazoductului Ungheni-Chişinău va avea loc imediat cum va permite situaţia epidemiologică din ţară. Informaţiile despre locul şi data lansării vor fi comunicate suplimentar. În conformitate cu asigurările primite din partea reprezentanţilor investitorului, la această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare şi reglare gaze de la Gherăeşti, din 1 ianuarie 2021 va fi posibilă transportarea în Republica Moldova a unui volum de patru milioane de metri cubi de gaze pe zi, iar din 1 octombrie 2021 – a unui volum de până la șase milioane de metir cubi de gaze pe zi.
