RETROSPECTIVA lunii IULIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare ”
3 iulie: Partidul Liberal Democrat din Moldova pledează pentru integrarea Republicii Moldova în UE prin reunificarea cu România. Această opțiune politică o anunță Manifestul Congresului al X- lea extraordinar al PLDM, care a avut loc duminică. Congresul a aprobat fuziunea prin absorbție a Partidului Unității Naționale și l-a ales în funcția de președinte al formațiunii pe Vlad Filat, ex-premier și ex-lider al partidului în două rânduri. Prin intermediul documentului difuzat, PLDM își declară „prioritățile absolute”, inclusiv continuarea procesului de consolidare a forțelor democratice, pro-europene, pro-românești, ca unică alternativă actualei guvernări. Fuziunea cu Partidul Unității Naționale este doar un prim pas în acest sens.
6 iulie: Cel mai lung pod din România și al treilea ca dimensiune din țările Uniunii Europene - podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, a fost deschis circulației. Podul are o lungime de circa 2 km, fiind actualmente cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din România, informează Administrația de Stat a Drumurilor într-un comunicat de presă. „Construcția acestui pod este una dintre cele mai ambițioase inițiative în atingerea unor obiective importante privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranță rutieră”, se menționează în comunicatul de presă.
7 iulie: Cercetătorii din Republica Moldova sunt îndemnați să aplice la programul Orizont Europa 2027, astfel încât să poată implementa proiecte de inovare și cercetare în colaborare cu oamenii de știință din România. Anunțul a fost făcut în cadrul evenimentului cu genericul: „Noi perspective de colaborare România-Republica Moldova în domeniul cercetării”. Ministrul educației și cercetării, Anatolie Topală, a declarat că este esențial să fie consolidată colaborarea dintre echipele de pe ambele maluri ale Prutului. Printre obiectivele menționate se numără mobilitatea cercetătorilor din cele două țări, realizarea proiectelor de cercetare și dezvoltare comune, formarea tinerelor generații de cercetători și identificarea complementarității între infrastructurile de cercetare existente în România și Republica Moldova.
7 iulie: Masteranzii specializați în finanțe de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) au posibilitatea să aplice la un concurs pentru selectarea participanților la „Școala finanțelor moderne” din România. Concursul este organizat de Banca Națională a Moldovei în perioada 7-14 iulie. „Școala finanțelor moderne” este un proiect de anvergură, inițiat în colaborare cu Banca Națională a României, alături de ASE București, care va oferi tinerilor o experiență de studiu și comunicare inedite timp de o săptămână, în perioada 22-30 iulie anul curent. Programul va lua startul la Chișinău cu o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, și va continua la București, România, suplimentat de un program cultural prevăzut în orașele Iași, Brașov, Suceava și Sinaia.
8 iulie: O expoziție cu lucrările realizate în timpul Taberei internaționale de creație artistică „Bijuterii arhitecturale tulcene”, la care au participat și artiști din Republica Moldova, este deschisă publicului timp de 15 zile la Casa Avramide din Tulcea, transmite IPN cu referire la Agerpres. Artista din Republica Moldova, Diana Caisîn, a recunoscut că și-a dorit foarte mult să ajungă în județul Tulcea. „Sunt pentru prima oară aici și am visat să ajung în Deltă, la Dunăre. A fost foarte fain. Am venit cu mare drag și mi-a plăcut enorm. Am pictat Monumentul Independenței. Mi-a plăcut enorm pentru că este despre independență, luptă, forța interioară și despre dorința de a fi liber”, a afirmat artista.
8 iulie: Obstetricieni-ginecologi și specialiștii în imagistică sunt instruiți în domeniul medicinei materno-fetală. Cursul se desfășoară la Institutul Mamei și Copilului și este susținut de specialiști din România. Instruirile sunt organizate în cadrul programului de medicină materno-fetală implementat în baza memorandumului semnat în decembrie 2022 de ministra sănătății, Ala Nemerenco, ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nicolaos Dendias, și președintele Fundației de Medicină Fetală din Marea Britanie, Kypros Nikolaides.
11 iulie: Înfrățirea localităților din Moldova și România a fost și este un proces firesc, fără a avea un program coordonat la nivelul celor două state. Opinii în acest sens și reflecții asupra oportunităților, dar și responsabilităților ce implică aceste relații de strânsă colaborare, au fost exprimate de către participanții la dezbaterea publică intitulată „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Primarul municipiului Edineț și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, Constantin Cojocaru spune că încă de la realizarea primei înfrățiri cu o localitate din România a simțit acest proces firesc de apropiere. Comunitățile ce se înfrățesc sunt legate prin aceeași limbă, același fel de a fi.
11 iulie: Președintele României, Klaus Iohannis, va avea la Summitul NATO un mesaj de susținere a consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute până la evenimentul care are loc în capitala Lituaniei. Liderul de la Cotroceni a declarat pentru presă că summitul care începe astăzi la Vilnius este nu doar unul de implementare a deciziilor adoptate anul trecut, la Madrid, ci reprezintă și un moment al deciziilor importante și al premierelor în postura Aliată și în relația NATO cu partenerii.
11 iulie: Înfrățirile localităților din Moldova și România au pornit, în primul rând, de la aspectul simbolic. Înfrățind frații între ei, creezi o mare familie, ulterior te gândești la colaborări în cadrul unor proiecte de infrastructură, sociale sau culturale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
11 iulie: România dă dovadă de o mare deschidere față de Republica Moldova. Acest lucru se simte în mod special la nivelul relațiilor care se creează între oamenii din comunitățile înfrățite. Pentru ca aceste legături să fie valorificate și ridicate la un alt nivel în folosul societăților de pe ambele maluri ale Prutului este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților centrale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
11 iulie: Diplomația populară care se manifestă prin acordurile de înfrățire a localităților din Republica Moldova și România, demersurile ce se fac la nivel local ar trebui să trezească voința politică și să o îndemne la pași concreți pentru apropierea oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului. O opinie în acest sens a fost formulată de primarul comunei Budești, Nina Costiuc, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
12 iulie: NATO susține „cu fermitate dreptul Republicii Moldova de a-și decide propriul viitor și cursul politicii externe, fără interferențe externe”, și respectă „pe deplin neutralitatea constituțională a Republicii Moldova.” Mențiunile sunt făcute în Declarația finală a Summitului de la Vilnius. Într-o declarație de presă emisă de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se menționează că „NATO își intensifică sprijinul politic și practic pentru a consolida reziliența și a susține independența sa politică, în contextul deteriorării mediului de securitate. Aliații salută eforturile Moldovei de a promova reforme democratice și se angajează să sprijine Moldova pe măsură ce aceasta avansează în procesul de integrare europeană”.
14 iulie: După victoria Ucrainei în război va fi creat un nou format internațional pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Această afirmație a fost făcută de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, la o conferință de presă după summitul Comunității Politice Europene din acest an din Republica Moldova. Zelensky a ținut să remarce că consideră neviabil formatul actual, în care „intermediarul” este statul ocupant Rusia. „Vedeți viața în proiectul 5 + 2? Vedeți rezultatul? De ce să vorbim despre un proiect care nu este viu? Nu văd niciun motiv să vorbesc despre el”, a spus președintele Ucrainei. Potrivit lui Zelensky, un format fundamental nou pentru soluționarea conflictului transnistrean va fi creat „în timp”, cu participarea activă a Ucrainei, menționează într-un Op-Ed Anatolie Țăranu.
14 iulie: Parteneriatul dintre Republica Moldova și România în domeniul educației și cercetării este unul durabil și în beneficiul ambelor țări. Împreună reușesc constant să crească nivelul domeniului educației și cercetării și să acceadă mai ușor în familia statelor europene prin cercetare și inovare. Declarații în acest sens au fost făcute de participanții la dezbaterea publică cu genericul „Integrare prin instruire și cercetare, proiecte educaționale moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 iulie: Legăturile dintre cercetătorii din Republica Moldova și România au fost mereu puternice, indiferent de guvernele care s-au perindat în cele două state sau ideologiile promovate în anumite perioade. O declarație în acest sens a făcut rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Integrare prin instruire și cercetare, proiecte educaționale moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 iulie: Republica Moldova și România fac echipă bună în domeniul educației și cercetării, se ajută reciproc, preiau și transmit bune practici. Este opinia Ludmilei Armașu-Canțîr, prorector pentru activitatea științifică și relații internaționale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Integrare prin instruire și cercetare, proiecte educaționale moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 iulie: Mobilitatea studenților și cercetătorilor trebuie privită prin prisma oportunităților ce se deschid. Susține Rodica Cujbă, șefa direcției management cercetări științifice a Universității Tehnice a Moldovei în dezbaterii publice cu genericul „Integrare prin instruire și cercetare, proiecte educaționale moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN. Rodica Cujbă a declarat că doar în anul de studii 2022-2023 peste 25 de profesori din România au predat la UTM. Acesta fiind un exemplu de transmitere a celor mai bune practici europene studenților din Republica Moldova.
14 iulie: Cei care doresc să redescopere Chișinăul și-au dat întâlnire în orașul Alba-Iulia din România, unde au loc „Zilele Chișinăului”. Cu această ocazie, Muzeul Principia este gazda mai multor evenimente cultural-artistice. Șirul evenimentelor au început astăzi cu lansarea de carte „Identitățile Chișinăului. Arheologia Urbană”, autori Sergiu Mustață și Alexandru Corduneanu.
25 iulie: România este un partener de încredere al Republicii Moldova în domeniul securității. Discuții în acest sens au fost purtate de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu și Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă al Președintelui României, informează Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova. Cei doi oficiali au abordat și subiectul securității din regiune, în contextul ultimelor atacuri ale Federației Ruse în Ucraina. Președintele Parlamentului Republicii Moldova a subliniat că România este un partener de încredere și în acest context.
27 iulie: Ziua Națională a Imnului României va fi celebrată la Chișinău, în premieră, pe 28 iulie, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, informează organizatorii într-un comunicat. Programul va începe la ora 17:00 cu o conferință de presă la care vor participa: Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași; Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României; Dr. Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului.
28 iulie: În 1918 Unirea Basarabiei cu România a avut loc într-un context internațional cu totul deosebit, când se prăbușeau imperiile și apărea o nouă ordine mondială. Însuși statul român la momentul unirii Basarabiei era redus la câteva județe moldovenești, restul teritoriului fiind ocupat de armate străine, iar majoritatea populației Basarabiei nici pe departe nu era pregătită, din punct de vedere identitar, pentru unire. Însă conjunctura internațională la acel moment a deschis o fereastră de oportunitate unică pentru Unire și clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului n-a ratat șansa istorică”, menționează într-un O-p-Ed Anatol Țăranu.
28 iulie: România este principalul partener comercial, dar și susținător al integrării europene a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Declarații în acest sens au fost făcute de participanții la dezbaterea publică cu genericul „Cooperarea economică moldo-română, parteneriat strategic în drumul spre integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
28 iulie: România este prieten și partener pentru Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește cooperarea economică. Urmare a colaborărilor de-a lungul anilor și a investițiilor reciproce, astăzi se atestă o integrare economică a celor două maluri ale Prutului. De această părere este Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea economică moldo-română, parteneriat strategic în drumul spre integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
28 iulie: Piața României este cea mai ușor de penetrat de agenții economici din Republica Moldova, grație lipsei barierelor lingvistice și existenței unei structuri logistice. România este o punte care face legătura între agenții economici din Republica Moldova și cei din alte țări ale Uniunii Europene. Opinia îi aparține lui Ion Iordachi, directorul Agenției de Investiții „Invest Moldova” și a fost făcută în cadrul în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea economică moldo-română, parteneriat strategic în drumul spre integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
28 iulie: Republica Moldova se bucură de susținerea României în mai multe sectoare importante ale economiei, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al expertizei și bunelor practici. Opinia a fost exprimată de către Dumitru Pîntea, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, în cadrul în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea economică moldo-română, parteneriat strategic în drumul spre integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
29 iulie: Un eveniment care a unit românii de pe ambele maluri ale Prutului - Ziua Națională a Imnului României - a fost organizat pentru prima dată la Chișinău. Persoanele invitate au avut posibilitatea să se familiarizeze cu istoricul celor șase imnuri ale României, precum și să savureze melodiile interpretate de ansamblul coral bărbătesc din Iași „Corul Marii Uniri”, condus de maestrul Andrei Fermeșanu. Pe lângă bijuteriile muzicale române, corul a intonat și imnul de stat al Republicii Moldova „Limba noastră”.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.