Retrospectiva Independenţei R. Moldova în fapte şi declaraţii ale preşedinţilor RM

[27 august 1991] – Parlamentul adoptă Declaraţia de Independentă prin care R. Moldova este proclamată „stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. Prin Declaraţia de Independenţă se solicita „Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa înceapă negocieri cu Guvernul R. Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia si sa retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al R. Moldova”. [3 septembrie 1991] – A fost creată Armata Naţională a R. Moldova. [Decembrie 1991] – R. Moldova devine stat membru al Comunităţii Statelor Independente (CSI). [27 august 1991 - Alocuţiunea preşedintelui Mircea Snegur in cadrul şedinţei extraordinare a Parlamentului cu prilejul proclamării independenţei R. Moldova] „Farsa de la Kremlin din 2 august 1940 privind formarea R.S.S Moldoveneşti a fost cu desăvârşire lipsită de temeiuri juridice, constituind o sfidare impertinentă a voinţei poporului. Epoca socialista a început pentru moldoveni cu răpiri de teritorii, foamete organizata, colectivizare forţată, iar minciuna, demagogia, duplicitatea au subminat valorile naţionale. Au fost stimulate procesele asimilării, migraţiei dirijate, care urmăreau scopul schimbării structurii naţionale si demografice de pe aceste pământuri… Proclamarea independentei a devenit un imperativ al întregii suflări naţionale. A sosit timpul să facem dreptate şi poporului nostru. Ca sa înţelegem mai profund avantajele proclamării independenţei statale, este necesar să ne amintim de loviturile antinaţionale la care am fost supuşi ca popor în condiţiile aflării permanente în sfera intereselor imperiale”. [2 martie 1992] – R. Moldova primeşte statutul de ţară membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite. [Martie–iulie 1992] – Conflictul armat de pe Nistru. [21 iulie 1992] – Preşedinţii Mircea Snegur şi Boris Elţin semnează acordul de încetare a focului. [27 august 1992 - Alocuţiunea preşedintelui Mircea Snegur la şedinţa solemna consacrata primei aniversări a proclamării Independenţei R. Moldova] „La un an după proclamarea independentei, avem posibilitatea să demonstrăm lumii întregi şi noua înşine că suntem capabili să o afirmam rezolvând problemele complexe ale perioadei de tranziţie, depăşind moştenirea ce ne-a lăsat-o sistemul comunist, care aşa si nu a fost în stare se realizeze lozinca “Totul pentru om, pentru binele omului”. Una din cele mai grave recedive ale totalitarismului şi cea mai grea incercare pentru tânăra noastra democraţie a fost conflictul armat în care ne-am văzut implicaţi fără voia noastră. A fost o tentativă disperată a fortelor de nuanţă roşie-brună de a ne strivi independenţa, a ne „elibera” pamânturile, la fel ca şi mai înainte, sub fariseicul pretext de a-i apara pe „ai noştri”… Cea mai înalta apreciere şi recunoştinţa din partea noastră merită poziţia României al cărei ajutor în clipele de grea cumpănă pentru independenţa şi integritatea Moldovei l-am simţit cu toţii”. [29 iunie 1994] – Parlamentul adoptă Constituţia R. Moldova. [27 august 1994] – Constituţia R. Moldova intră în vigoare. 27 februarie 1994 – Sunt organizate alegeri parlamentare. [1994] – Este constituită, în sudul R. Moldova, Unitatea Teritorial-administrativă Găgăuzia (Gagauz-Yeri). [27 august 1994 - Mesajul preşedintelui R. Moldova Mircea Snegur către naţiune cu prilejul aniversarii a III-a a proclamării Independentei] „Chiar daca luăm în consideraţie toate lipsurile ce ne înnourează existenţa, putem spune că în viaţa noastră există destule premise care ne insuflă optimism… Un act politic de anvergură a fost şi sondajul sociologic „La sfat cu poporul” de la 6 martie, în cadrul căruia poporul şi-a reafirmat consecvent intenţia fermă de a trăi într-un stat independent, unitar şi indivizibil, capabil să promoveze o politică de neutralitate şi de colaborare cu toate ţările lumii, să garanteze drepturi egale tuturor cetăţenilor săi, inclusiv minorităţilor etnice. Sondajul a spulberat multe temeri ale conlocuitorilor, a imprimat mai multa stabilitate vieţii politice şi sociale a acestor categorii de cetăţeni. La rândul lor, deputaţii au fost receptivi la doleanţele găgăuzilor şi au adoptat în primă lectura proiectul de lege cu privire la statutul juridic special Gagauz Yeri”. [16 aprilie 1995] – se organizează alegeri locale generale. [13 iulie 1995] - R. Moldova devine membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. [Noiembrie–decembrie 1996] – Se organizează scrutinul general pentru funcţia de şef al statului. Noul preşedinte este ales fostul spicher Petru Lucinschi. [22 martie 1998] – Se desfăşoară alegeri parlamentare. [1998] – Se efectuează reforma teritorial-administrativă (de la sistemul de raioane se trece la judeţe). [27 august 1999 - Alocuţiunea preşedintelui Petru Lucinschi cu prilejul sărbătorilor naţionale “Ziua Independenţei” şi “Limba Noastră”, rostită în Piaţa Marii Adunări Naţionale] “Apelul pe care îl adresez în această zi întregii societăţi, tuturor forţelor politice este de a uni ţara în numele scopului comun de a făuri un stat modern şi puternic, care poarta răspundere deplină pentru soarta fiecărui om, care poate scoate republica din impasul economic, care poate asigura succesul real al noilor reforme. Independenţa nu este un cuvânt gol pe dinăuntru. Ea trebuie asigurată prin unitatea tuturor cetăţenilor ţării – moldoveni, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei... Naţionalităţile care locuiesc în republică trebuie să devină bogăţia şi mândria noastră”. [5 iulie 2000] – Parlamentul a votat transformarea formei de guvernământ din republică semiparlamentară în republică parlamentară. [25 februarie 2001] – au loc alegeri parlamentare anticipate. [4 aprilie 2001] – Parlamentul îl alege în funcţia de şef al statului pe preşedintele Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin. [27 august 2001 - Alocuţiunea preşedintelui Vladimir Voronin, consacrată aniversării a 10-a a Independenţei R. Moldova] “Mie, celui de-al treilea preşedinte al R. Moldova, mi-a revenit să fac totalurile acestui deceniu. Nu aş fi vrut să apar astăzi în rol de judecător. Să ne judece istoria, sentinţele ei sunt definitive şi nu pot fi revizuite. Atunci, în 1991, mulţi erau împotriva celor ce se aflau în această piaţă şi cereau independenţă. Ei nu protestau împotriva ideii de independenţă ca atare, ci mai degrabă împotriva sensului pe care îl dădeau acestei idei politicienii de odinioară. Exclusivism naţional, romantism economic agresiv, dezbinare în ai noştri şi străini - iată ce propuneau poporului liderii aşa-numitei eliberări naţionale, când vorbeau despre independenţă…”. [2002-2003] – Integrarea în Uniunea Europeană este declarată prioritate naţională [2003] – Sub sloganul unei noi reforme administrativ teritoriale, se revine la sistemul raional. [25 mai 2003] – Se organizează alegeri locale generale. [Noiembrie 2003] – Este prezentat „Memorandumul Kozak” [27 august 2003 - Alocuţiunea preşedintelui R. Moldova Vladimir Voronin, rostita cu prilejul Zilei Independenţei] „Calea spre Europa, calea spre o economie normală, spre un sistem politic transparent şi spre o politică socială responsabilă înaintează cerinţe destul de înalte faţă de noi toţi – şi faţă de putere, şi faţă de opoziţie, şi faţă de societatea civilă. Ea reclamă consolidarea forţelor, înfrânarea ambiţiilor şi a egoismului îngust de partid. În faţa sarcinilor care stau în faţa ţării, adevăraţii patrioţi ai acesteia trebuie să se simtă în primul rând adepţi ai partidului statalităţii moldoveneşti, şi abia după aceea comunişti, liberali sau social-democraţi… Anume acum, când entuziasmul tuturor ramurilor puterii este orientat spre integrarea europeană, vom aprecia în măsură deplină sinceritatea intenţiilor întregii noastre elite politice, disponibilitatea ei de a fi - nu în vorbe, ci în fapte - exponenta înţeleaptă şi competentă a intereselor sociale, de a susţine prin acţiuni concrete construcţia statului suveran şi independent”. [27 august 2004 - Alocuţiunea preşedintelui R. Moldova Vladimir Voronin cu prilejul Zilei Republicii] „Este important că în ultimii ani noi am rezistat ispitei de a intra până peste cap în datorii, noi nu mai alergăm prin lume cu mâna întinsă, cerşind credite. Noi am adoptat nişte reguli de conduită dure şi responsabile, astfel încât astăzi nimeni nu va putea învinui Moldova că este întreţinută de către cineva. Noi ne-am învăţat să plătim la timp pentru gazele livrate la cele mai înalte preţuri din cadrul CSI, noi am făcut să funcţioneze industria noastră şi am pus agricultura noastră pe picior industrial. Noi ne-am stabilit ca sarcini asigurarea securităţii energetice şi protejarea ţării noastre în faţa stihiei pieţei în această ramură strategică… Şi chiar dacă astăzi, după atâţia ani, noi nu suntem încă capabili ca, printr-o critică politică consecventă şi prin presiuni internaţionale deschise, să învingem această grupare transnaţională militarizată, chiar dacă nu suntem încă în stare să soluţionăm problema transnistreană, noi suntem în stare să punem, în sfârşit, în mod corect această problemă. Negocieri cu Tiraspolul nu vor mai avea loc. Vom continua să dialogăm numai cu cei cărora Tiraspolul li se supune în cel mai direct mod”. [6 martie 2005] – se organizează alegeri parlamentare. [4 aprilie 2005] – prin votul Partidului Comuniştilor, Partidului Popular Creştin-Democrat, Partidului Democrat, Partidului Social-Liberal şi a unor deputaţi independenţi, preşedintele PCRM Vladimir Voronin a fost reales pentru al doilea mandat de preşedinte al R. Moldova. [27 august 2005 - Alocuţiunea preşedintelui Vladimir Voronin rostită la recepţia oferită cu prilejul Zilei Republicii] „Pentru toţi este deja absolut clar că statul moldovenesc s-a afirmat, că el a încetat să mai fie un oarecare teritoriu în litigiu, de care marile puteri nu făceau nimic altceva decât să se poticnească. Noi am dovedit că putem fi unanimi în înţelegerea viitorului şi a prezentului nostru… Pe 22 iulie, Parlamentul a adoptat o lege istorică (n. n. - cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului), ce a întrunit viziunile tuturor partidelor politice din Moldova privind viitoarea organizare a ţării. Noi am dat dovadă nu numai de deschidere şi de toleranţă, dar şi de dorinţa de a depăşi toate contradicţiile politice interne, pe care le-a generat conflictul transnistrean pe ambele maluri ale Nistrului”. [26 august 2006 - Alocuţiunea preşedintelui Vladimir Voronin la adunarea festivă consacrată aniversări a 15-a a independenţei R. Moldova] „Avem cu toţii aceeaşi părere cu privire la aceea ce înseamnă o ţară de succes, cum e pe cale să devină Moldova – aceasta înseamnă o ţară europeană cu înalte standarde sociale, cu largi libertăţi, o ţară cu un dinamism economic înalt şi cu o creştere culturală continuă. Astăzi noi suntem în drept să visăm la o asemenea ţară. Avem această posibilitate, deoarece cele mai dificile, cele mai dramatice pagini din cronica edificării statului nostru au rămas deja, sper, în urmă. Moldova s-a afirmat pe deplin, nu pur şi simplu ca stat, ci ca societate, ca economie, ca ţară cu un profil propriu, inconfundabil… În Moldova nu există oameni de prisos, deoarece fiecare cetăţean este, înainte de toate, o persoană care a optat pentru independenţa ţării. Prin urmare, el este un om care participă în cel mai conştient mod la munca de edificare a Patriei noastre comune, muncă deosebit de complexă şi deosebit de creatoare. Şi dacă independenţa noastră formală ne-a picat ca din cer, atunci independenţa noastră reală este rodul propriei noastre munci, al unirii noastre, al coeziunii noastre în faţa celor mai diferite provocări, ameninţări şi încercări. Ea a devenit posibilă datorită faptului că, la toate etapele devenirii sale statale, poporul nostru a simţit întotdeauna că soarta ţării se află în propriile mâini”.