Pe 23 ianuarie, în sectorul Râșcani al capitalei a fost numit pretor nou, printr-o dispoziție a primarului Dorin Chirtoacă. Este vorba despre Nicolae Balaur. Acesta a declarat că va continua bunele practici ale fostei conduceri, dar și va depune eforturi pentru a le îmbunătăți, astfel încât să ajungă la fiecare cetățean. Nicolae Balaur a menționat că a fost membru al Partidului Liberal, însă a depus cerere pentru a se retrage din formațiune, reieșind din incompatibilitatea funcției cu statutul de membru de partid. În aceeaşi zi, Tudor Călugăreanu a fost numit pretor al sectorului Botanica. Anterior acesta a exercitat funcția de vicepretor și pretor interimar al sectorului Râșcani.
Tot pe 23 ianuarie, preşedintele Igor Dodon a anunţat că iniţiază procedura de contestare a rezultatelor concursului de alegere a lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general. Şeful statului a spus că normele de drept ce stabilesc procedura și limitele desfășurării concursului au fost sfidate de către Consiliul Superior al Procurorilor. Igor Dodon invocă faptul că Eduard Harunjen nu putea fi înaintat în calitate de candidat pe motiv că legea cu privire la Procuratură interzice persoanelor ce dețin funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor în ultimele şase luni să candideze la funcţia de procuror general.
Pe 24 ianuarie preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu reprezentanţii mass-media, la care a reiterat că atât poziția sa, cât și poziția partidului pe care l-a condus este că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a fost prematură. Acordul nu poate fi anulat de către președinte, însă asupra acestui lucru se va reveni după alegeri. Un alt anunţ făcut de preşedinte e că va iniţia procedura de modificare a Constituției pentru lărgirea împuternicirilor șefului statului, astfel încât să poată dizolva Parlamentul. În cadrul aceleiaşi întrevederi cu presa, Igor Dodon s-a arătat deranjat de declarațiile anterioare ale liderului de la Cotroceni, care a spus că președintele Republicii Moldova trebuie să se conducă de limitele Constituției, și le-a catalogat ca ingerințe în activitatea politică de la Chișinău. În acest context, Igor Dodon a spus că, dacă până acum era primit să vină mesaje la președinte cu indicații de comportament, această practică nu va mai fi tolerată, precizând că el nu se amestecă în treburile interne ale României, la rândul său și Klaus Iohannis nu ar trebui să o facă.
În aceeaşi zi, Curtea Constituţională a pronunţat o hotărâre, ca urmare a unei sesizări depuse de deputații Partidului Liberal, prin care preşedintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată, motivat, propunerea premierului de numire în funcţie a unui ministru. Premierul poate propune o altă candidatură pentru funcţia de ministru sau o poate reitera pe prima. Curtea a menţionat că în Constituţie nu este stabilit un termen concret de numire a Guvernului, însă pentru a nu afecta buna guvernare, numirea Guvernului sau a unui ministru urmează a fi făcută într-un termen restrâns, nu mai mare de 14 zile. Reacţia preşedintelui Igor Dodon nu s-a lăsat aşteptată. Acesta a declarat că guvernarea şi Curtea Constituțională „greşesc amarnic dacă îşi imaginează că pot forța președintele să ia anumite decizii nepopulare sau antisociale”. Igor Dodon a spus că mai curând va accepta să meargă la referendum, să supună acțiunile sale și ale guvernării judecății poporului, decât să se supună presiunii actualei majorități parlamentare și acoliților lor.
În cadrul unei întrevederi a şefului statului cu reprezentantul Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, care a avut loc pe 24 ianuarie, Igor Dodon a anunţat că pleacă la Bruxelles, în a doua vizită oficială, în perioada 6-7 februarie, şi a precizat că a solicitat să fie organizată și o întrevedere cu conducerea NATO. Despre agenda vizitei la Bruxelles, Igor Dodon a spus că se va discuta despre relațiile bilaterale, despre implementarea Acordului de Asociere cu UE, dar și despre deficiențele și lacunele care sunt evidente după doi ani de implementare. Totodată, Igor Dodon a transmis şefului Delegaţiei UE proiectul Memorandumului privind cooperarea dintre Comisia Economică Euroasiatică și Republica Moldova, acord despre care a spus că intenționează să fie semnat cu Uniunea Euroasiatică și care, potrivit lui, nu contravine Acordului de Asociere cu UE.
Ca urmare a declaraţiilor făcute de Igor Dodon, pe 25 ianuarie, premierul Pavel Filip a venit cu un îndemn către membrii cabinetului de miniștri să nu se lase atrași în jocul declarațiilor politice făcute de președintele Republici Moldova. Pentru că ele nu pot avea niciun impact juridic, a spus premierul. Pavel Filip a precizat că declarațiile nu fac decât să agite societatea. Curtea Constituțională s-a pronunțat: președintele nu poate bloca activitatea Guvernului. Iar Guvernul și-a asumat un program ambițios de reforme, care trebuie să constituie preocuparea de bază.
În aceeaşi zi, ministerul de externe a anunţat că peste 73% din acțiunile Planului Naţional de Acţiuni al Acordului de Asociere au fost implementate. Rata de armonizare a legislației naţionale la acquis-ul comunitar prevăzut de Acord este de 34%. În pofida faptului că până la intrarea în vigoare deplină a Acordului de Asociere, care s-a produs la 1 iulie 2016, de jure puteau fi aplicate provizoriu doar două din nouă articole ale Acordului de Asociere, Moldova a depus eforturi în vederea realizării tuturor celor nouă articole. Pe parcursul primilor doi ani de implementare, au fost făcuţi paşi mici în domeniul reformării administrației publice, acțiunile de reformare au devenit mai vizibile în 2016. Măsurile de implementare planificate pentru domeniul comerțului din Acordul de Asociere au fost realizate în proporție de 63%. Respectiv, din cele 522 de acţiuni preconizate pentru perioada 2014-2016 au fost realizate 329.
Pe 27 ianuarie, Maxim Lebedinschi a anunţat că renunță la mandatul de membru al Comisiei Electorale Centrale. Cererea de demisie a fost depusă la Parlament pe motivul incompatibilității cu noua funcție a lui Lebedinschi, cea de consilier în domeniul juridic și al relațiilor instituționale și de reprezentant al președintelui Republicii Moldova în relațiile cu Parlamentul și Guvernul. Parlamentul urmează să examineze cererea de demisie, să o aprobe și să desemneze un nou membru.
Procuratura Generală marchează 25 de ani de la fondare. La evenimentul organizat cu această ocazie, pe 27 ianuarie, referindu-se la reforma în domeniu, procurorul general Eduard Harunjen, a spus că urmează să se treacă la implementarea celui mai important aspect – schimbările de mentalitate și percepție. Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că reforma este resimțită de înalți demnitari, vameși, polițiști, judecători – cercetați și condamnați în cazuri de corupție. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, a menționat că procurorii trebuie să-și îndeplinească funcțiile în mod imparțial și obiectiv, să respecte și să protejeze drepturile omului, potrivit tratatelor internaționale la care Moldova este parte.
Campania Națională de Asigurări în Medicină anunță că, începând din 27 ianuarie, moldovenii îşi pot schimba medicul de familie şi instituţia medico-sanitară primară pe tot parcursul anului, peste şase luni de la ultima schimbare/înregistrare. Prevederea a fost inclusă în noul regulament privind înregistrarea persoanei la medicul de familie.
Selecţie de Alina Marin, IPN
