Banca Mondială estimează pentru anul 2017 în Republica Moldova o creștere a economiei cu 3,5%. Creșterea va fi susținută de o recoltă bună și un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. Totodată, consolidarea creșterii pe termen mediu va depinde de restructurarea sectorului financiar și energetic, și de eficiența finanțelor publice. Concluziile au fost prezentate în data de 2 octombrie, în cadrului unui eveniment de prezentarea a perspectivei economice pentru Moldova. În 2017, pe fundalul unei asistențe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB.
În jur de 1000 de participanți din peste 20 de state au participat la ediția a IV-a a săptămânii de afaceri „Moldova Business Week 2017”, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 3-6 octombrie. Vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, a spus în deschiderea evenimentului că Republica Moldova este mult mai pregătită, comparativ cu anii precedenți, pentru atragerea investițiilor străine în economia națională. La deschiderea evenimentului a participat premierul Pavel Filip şi şeful delegaţiei UE la Chişinău, Peter Michalko. Pe 4 octombrie, în cadrul săptămânii de afaceri, s-a desfășurat Forumul companiilor moldo-italiene, iar pe 5 octombrie – Forul Exportatorilor, cu participarea oamenilor de afaceri și a investitorilor străini. În ultima zi a evenimentului a participat și premierul Ucrainei, Volodimir Groisman.
În ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura pe în luna noiembrie la Bruxelles, situația politică din Republica Moldova a fost din nou subiectul unor dezbateri în Parlamentul European, în data de 3 octombrie. Potrivit unei declarații prezentate de către Christos Stylianides, comisar european pentru ajutoare umanitare şi managementul crizelor, în numele Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, UE va continua să observe îndeaproape tot ce se întâmplă în Republica Moldova. „UE va monitoriza strict modul în care autoritățile de la Chişinău vor ţine cont în continuare de recomandările partenerilor internaționali referitor la noul sistem electoral”, a spus acesta. În cadrul dezbaterilor, unii eurodeputați au pledat pentru suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, alții au cerut alocarea resurselor pentru continuarea reformelor.
Curtea de Apel Chișinău a schimbat la 4 octombrie sentința în dosarul fostului șef al Direcției municipale transport, Igor Gamrețchi. Potrivit noii decizii, Igor Gamrețchi este condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Pedeapsa stabilită prin decizia Judecătoriei municipiului Chișinău din 3 august prevedea doi ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semi-închis. Sentința este cu drept de atac la Curtea Supremă de Justiție în termen de 60 de zile. Igor Gamrețchi este învinuit de trafic de influență la selectarea companiilor care urmau să asigure amenajarea parcărilor cu plată în capitală, dosar în care este vizat și primarul suspendat Dorin Chirtoacă.
Prim-ministrul Ucrainei, Volodimir Groisman, a efectuat vineri, 6 octombrie, o vizită oficială în Republica Moldova, semnând Foia de parcurs privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene pentru anul 2018. La fel, au fost semnate două acorduri bilaterale: Acordul privind readmisia persoanelor cu ședere ilegală și Acordul privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene. Cel de-al doilea prevede lansarea punctelor comune de control pe tot perimetrul frontierei. Volodimir Groisman a declarat că urmează semnarea altor acte care vor apropia cele două state. Este vorba despre acordul cu privire la transport, care vine să simplifice pentru șoferi intrarea și ieșirea din Ucraina.
Maria Cărăuș, viceministru al finanțelor, și trei oameni de afaceri au fost reținuți pentru 72 de ore, vineri, 6 octombrie, într-un dosar ce vizează tentative de trucare a licitațiilor publice. Centrul Naţional Anticorupție menționează într-un comunicat de presă că viceministrul, cunoscând faptul că recent printr-o hotărâre de Guvern s-a dispus alocarea a 15 milioane de lei pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Spitalului Clinic Republican, ar fi încercat să convingă persoane din conducerea spitalului că transferul banilor depinde exclusiv de decizia ei, iar pentru ca să beneficieze de suma menționată, trebuie să i se ofere o recompensă. De asemenea, ar mai fi promis că poate favoriza alocarea suplimentară a unei sume similare pentru reparația și renovarea instituției. Viceministrul ar fi cerut reprezentantului instituției să favorizeze reprezentanții unor companii la o licitație publică ce urma să aibă. În schimbul desemnării acestora drept câștigători, demnitarul i-ar fi promis reprezentantului instituției o recompensă de 5% din suma alocată, iar 5% i-ar fi revenit ei.
Peste 120 de mii de angajați din sfera bugetară – din instituțiile de învățământ, cultură și artă, instituțiile medico-sanitare și asistență socială, cultură fizică și sport, din sfera științei și inovării vor primi salarii mai mari cu 10%. De asemenea, se vor mări și salariile militarilor, polițiștilor și ale altor angajați din organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice. Proiectul de lege în acest sens a fost votat, în data de 6 octombrie, în lectură finală de către Parlament. Majorarea va fi aplicată în două etape, pentru angajații instituțiilor de învățământ, inclusiv a școlilor sportive, începând cu luna septembrie a anul curent (circa 50 de mii de angajați), iar pentru salariații din alte domenii de activitate – din 1 ianuarie 2018. Majorările vor fi cuprinse între 100 și 200 de lei.
Selecție realizată de Maria Procopciuc, IPN
