Retragerea României din acordul de comerţ liber va lăsa Moldova fără un „colac de salvare” în situaţii de criză

De la 1 ianuarie 2007, odată cu extinderea Uniunii Europene (UE) şi retragerea României din acordul de comerţ liber, R. Moldova va pierde - în cel mai bun caz, pe termen scurt - unul din „colacii de salvare” în situaţiile de criză, a declarat pentru Info-Prim Neo expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, membru al Delegaţiei Permanente a Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală (CDER). Potrivit sursei citate, exportatorii moldoveni nu-şi vor putea reorienta exporturile în regim de urgenţă pe piaţa statului vecin, aşa cum s-a întâmplat după instituirea de către Rusia a interdicţiilor la exporturile moldoveneşti de produse vegetale şi băuturi alcoolice. În opinia lui Chivriga, consecinţele retragerii României din acordul semnat cu RM vor fi parţial compensate datorită beneficiilor Sistemului Generalizat de Preferinţe GSP Plus, acordat de UE, dar aceasta este o soluţie pe termen lung. „Conform Ministerului Economiei şi Comerţului, circa 75 la sută din exporturile de mărfuri de origine moldoveneasca vor avea acces liber pe piaţa românească. Dar asta nu înseamnă că în mod automat, 75 la sută din exportul de mărfuri de origine moldovenească vor avea acces liber pe piaţa statului vecin, care va fi şi a UE”. Expertul susţine că o bună parte din produsele, care sunt tradiţional exportate în România, vor fi excluse parţial din oferta de export, în special unele produse agricole şi băuturi. „Pentru a accesa piaţa UE, care este caracterizată prin cerinţe şi standarde foarte înalte faţă de mărfurile de import, va fi nevoie de timp şi resurse financiare suplimentare pentru a ajusta oferta moldovenească de mărfuri noilor cerinţe la exportul în această ţară, care vor fi similare celor din UE”. Cu toate acestea, membrul CDER consideră că există şi o latură pozitivă a problemei. „Mediul nou al schimburilor reciproce dintre ambele ţări va fi un remediu terapeutic în creşterea competitivităţii întreprinderilor şi produselor moldoveneşti aflate în prezent pe piaţa României. În afară de aceasta, în mod inevitabil, va creşte substanţial numărul întreprinderilor mixte, care vor contribui şi ele la recuperarea poziţiilor, ce vor fi pierdute temporar după 1 ianuarie 2007”. De asemenea, susţine expertul, nu poate fi neglijat faptul că, din momentul extinderii UE, există perspective clare de a avea unele beneficii pe care, în prezent, le au România şi Bulgaria. De exemplu, în cadrul regimului preferenţial al comerţului cu UE, sunt acordate cote la exportul vinurilor pe piaţa Uniunii. „Obţinerea de către RM a unei cote egale cu cea stabilită pentru Bulgaria i-ar permite Moldovei să majoreze semnificativ exporturile de vinuri în UE şi să diminueze impactul distorsiunilor apărute în comerţul cu Rusia”, a opinat Chivriga. Potrivit lui, schimburile comerciale dintre R. Moldova şi România ar fi putut fi mult mai intense prin folosirea la maximum a facilitaţilor oferite de prevederile Acordului de liber schimb, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995. Expertul şi-a exprimat regretul că aceste oportunităţi nu au fost explorate suficient, în special la dezvoltarea comerţului de frontieră, la creşterea numărului de întreprinderi mixte şi la atragerea investiţilor romaneşti în sectorul agroindustrial. Pe parcursul mai multor ani, România s-a situat pe poziţia a doua după Federaţia Rusa, conform cifrei de afaceri în comerţul exterior cu RM. În ianuarie-martie curent, valoare exporturilor moldoveneşti în România a constituit 30,9 mil. USD sau 12% din total, iar importurile - 62,2 mil. USD sau 11,2%. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, aceasta se va retrage, treptat, din toate acordurile de comerţ liber, inclusiv cu R. Moldova.