Recent, autoritățile moldovenești și-au anunțat intenția de a retrage Republica Moldova dintr-o parte de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente. În pofida unor așteptări, bazate pe situația oarecum tensionată din societatea moldovenească, această informație nu a trezit discuții prea mari, cel puțin în comparație cu deciziile legate de modificarea legislației lingvistice, de atitudinea față războiul Rusiei în Ucraina, de protestele antiguvernamentale din ultimul timp. Este aceasta reacția finală a societății sau ne putem aștepta la modificări de atitudine în acest sens și ce este de făcut în aceste ambele variante de evoluție a lucrurilor au discutat participanții la dezbaterea publică „Retragerea parțială din acordurile CSI: motive și efecte”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că CSI este o organizație internațională, constituită pentru reglementarea relațiilor de cooperare dintre statele care făceau anterior parte din URSS. Totuși, CSI nu este o entitate supranațională și funcționează pe bază de voluntariat, cu acordul membrilor săi. CSI a fost fondată de conducătorii Rusiei, Belarusului și Ucrainei prin semnarea la 7-8 decembrie 1991, în reședința Belovezhskaya Pushcha, a Acordului privind înființarea Uniunii Statelor Suverane. Ulterior, acesta a fost schimbat în Acordul privind înființarea Comunității Statelor Independente.
După destrămarea Uniunii Sovietice, fondatorii acesteia au anunțat că URSS dispare, iar substituent este Comunitatea Statelor Independente. Și deja, nu ca o entitate structurată în sensul existenței unor verticale ale puterii, ci o unitate benevolă a statelor suverane și independente. „Statutul CSI, de asemenea, ca și constituția Uniunii Sovietice, reglementează retragerea unui stat membru din comunitate. Pentru a face acest lucru, fiecare stat care dorește să se retragă trebuie să depună o cerere, o notificare, iar timp de 12 luni, trebuie să aibă loc reglementarea tuturor relațiilor pentru ca statul să părăsească această comunitate”, explică expertul.
Igor Boțan a amintit despre anunțul vicepremierului Nicu Popescu din 30 noiembrie 2022 cu privire la faptul că Republica Moldova își suspendă participarea la ședințele CSI. Ulterior, în februarie 2023, a anunțat că Republica Moldova se retrage dintr-un șir de acorduri încheiate în cadrul CSI. Expertul accentuează că Republica Moldova nu a anunțat că părăsește CSI, ci iese dintr-un șir de acorduri care deja și-au pierdut valabilitatea. Potrivit lui, un exemplu de părăsire a Comunității Statelor Independente este cel al Georgiei. S-a întâmplat în 2008 după cunoscutele evenimente din Georgia. Un alt exemplu este Ucraina care a decis să părăsească CSI după evenimentele din 2014 din Crimeea. „Procesul retragerii Ucrainei a durat mai mulți ani. În cazul Georgiei, acest proces a durat un an”, a mai spus expertul.
Deputatul din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Vitali Gavrouc, consideră că aderarea Republicii Moldova la CSI a fost o chestiune de tranziție, naturală. Or, după căderea URSS, alte opțiuni nici nu existau, iar relațiile dintre Republica Moldova cu Moscova și alte foste republici sovietice erau destul de strânse. „Indiferent de viziunile politice actuale, cred că a fost o unică oportunitate de a oferi o tranziție ușoară spre o independență pe care ne-am dorit-o, adevărată. Respectiv, așa au făcut și statele care au considerat necesar să mențină aceste tradiții și ele sunt bazate și pe chestiuni ce țin de economie, agricultură etc”, a notat parlamentarul.
Vitali Gavrouc a menționat că nu toate statele din URSS au aderat la CSI. De exemplu, țările baltice nu au intrat în acest spațiu. De asemenea, Georgia și Ucraina aveau o participare mai scăzută, dar după cunoscutele evenimente au și ieșit din această structură.
Potrivit lui, oportunitatea nu poate fi negată, pentru că în acel moment, relațiile Republicii Moldova care se îmbunătățeau cu România nu puteau fi structurate într-o uniune mai complexă, așa cum este astăzi Uniunea Europeană și nici nu era cazul. „Ca politicieni nu avem sarcina de a comenta poate pe momente istorice, pentru că oportunitatea de atunci pentru aflarea Republicii Moldova în CSI este acum mai mult de moment istoric”, a declarat deputatul PAS.
Deputatul din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Lebedinschi, a menționat că într-adevăr crearea Comunității Statelor Independente a fost necesară. În primul rând, în calitate de structură pentru menținerea relațiilor economice și sociale. Aici este vorba și despre faptul că multe familii erau mixte, având membri cetățeni din diferite foste state sovietice. Și lor urma să le fie asigurată circulația.
„Acordurile care au fost semnate încă la bun început, în anul 1992, 1993 ele demonstrează că erau îndreptate spre menținerea relațiilor economice, pentru unele beneficii pentru agenții economici la traversarea frontierelor, care atunci încă erau formale. Dar ulterior s-a demonstrat totuși că statele CSI erau partenerii economici de bază până nu demult”, a precizat deputatul.
Potrivit lui, până în anul 2014, practic, două treimi din exporturi ajungeau în statele CSI. Situația s-a schimbat în prezent. „În 2022, exporturile către statele CSI s-au cifrat la circa trei miliarde. De aceea, pentru noi, în acest moment aceasta este o piață de desfacere necesară”, a mai spus Adrian Lebedinschi.
Dezbaterea publică la tema „Retragerea parțială din acordurile CSI: motive și efecte”, este a 276-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.