Restricțiile aplicate pentru a evita infecția cu COVID-19 au dus la singurătate, pierderea locului de muncă și pierderea accesului la sănătate. Blocarea a creat o recesiune economică bruscă, iar șomajul, sărăcia înrăutățită – sunt factori care ar fi putut determina persoanele să se gândească la sinucidere, arată studiul „Accesul la serviciile esențiale de sănătate în contextul pandemiei COVID-19”, realizat la comanda Oficiului Avocatului Poporului, transmite IPN.
Pacienții care suferă de boli mintale nu pot accesa serviciile de îngrijire a sănătății. Efectele ar putea fi mai grave în țări cu resurse limitate, precum e Moldova, unde statutul economic slab este agravat de un sprijin social inadecvat. Un studiu realizat la nivel mondial arată o creștere considerabilă a numărului de cazuri de sinucidere din perioada carantinei, fiind raportate diferite cazuri de suicid legate de COVID-19 la nivel mondial. Datele statistice relevă că Republica Moldova este țara cu o rată înaltă la acest indicator, fiind pe locul 40 din cele 184 de țări (rata suicidului este de 13,4 la 100 de mii de populație), alături de alte state din fostele țări ale Uniunii Sovietice.
Alarmant este faptul că acest fenomen se răspândește în rândul copiilor. Dacă în anul 2014 au fost înregistrate cinci cazuri de suicid, atunci în anul 2019 au fost înregistrate 24 cazuri de suicid în rândul copiilor. În trei cazuri de suicid vârsta copiilor a fost sub 13 ani. „Depistarea și prevenirea evoluției stărilor de afectare a sănătății mintale este, preponderent, în responsabilitatea medicului de familie, care contactează de obicei primul cu pacientul și familia acestuia. Totuși, la acest capitol în perioada pandemiei au fost făcute puține acțiuni. Medicii de familie erau foarte solicitați în monitorizarea și tratamentul pacienților cu COVID-19, iar în multe localități în general nu existau medici de familie”, constată cercetarea realizată la comanda Oficiului Avocatului Poporului.
Potrivit specialiștilor incluși în studiu, la nivel național a crescut interesul populației față de profesioniștii din centrele de sănătate mintală, mulți însă merg la psihologi privați. Specialiștii în domeniu manifestă îngrijorare cu privire la calitatea serviciilor prestate de către psihologii privați, deoarece în Republica Moldova nu există o reglementare clară a acestor cabinete. Respectiv, sunt cunoscute cazuri de asistență psihologică neprofesionistă, până la impostori care se prezintă drept psihologi, fără a avea licențe profesionale.
Specialiștii din domeniu recomandă autorităților deschiderea cabinetelor de psihologi în toate centrele comunitare de sănătate mintală. Se cere elaborarea standardelor/reglementărilor pentru suportul psihologic oferit populației de către lucrătorii medicali din asistența medicală primară, centrele comunitare, pentru prevenirea suicidului, în special în perioadele de pandemie. Totodată, se recomandă examinarea și promovarea proiectului Legii cu privire la profesiunea și activitatea de psiholog, care a fost elaborat, dar nu a fost adoptat de Parlament, dar și crearea unui Centru Național de Sănătate Mintală, care să preia activitățile de coordonare, ghidare, dezvoltare de politici, monitorizare, audit clinic și instruiri pentru personalul medical, care activează în centrele comunitare de sănătate mintală.
