În condițiile în care sunt respectate toate prevederile Constituției, blocaje în relațiile dintre ramurile puterii nu ar trebuie să existe. În timp ce o reprezentanţii unor instituţii ale statului consideră că președintele are o legitimitate mai mare, din moment ce a fost ales direct de popor, reprezentanţii altor instituţii afirmă că atribuțiile șefului statului rămân aceleași, chiar dacă a fost schimbată modalitatea de alegere, iar acest fapt nu scade din legitimitate și nici nu acordă mai multă niciuneia dintre puteri. Opiniile au fost expuse la dezbaterile publice cu tema: „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, organizate de Agenţia de presă IPN și Radio Moldova.
Ion Ceban, persoană de încredere a președintelui Igor Dodon, a declarat că șeful statului este, sub aspect juridic, persoana cu cea mai mare legitimitate, inclusiv grație faptului că a fost ales prin vot direct, de un număr mare de alegători. Potrivit lui, actualmente se încearcă limitarea competențelor președintelui, inclusiv prin acea inițiativă care a vizat Serviciul de Protecției și Pază de Stat, care a fost retras din subordinea şefului statului. Ion Ceban a mai spus că Igor Dodon a fost ales pentru a aplica programul electoral pe care l-a prezentat în faţa oamenilor și tot ceea ce a fost spus în campania electorală este în limita competențelor prevăzute în lege. Potrivit lui, Președinția își dorește ca relația între puterile statului să fie una legitimă.
Anatolie Zagorodnîi, vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a menționat că printre majoritatea cetățenilor sunt nu doar cei care l-au susținut pe actualul președinte, dar și cei care au optat pentru alegeri directe și acest lucru s-a și întâmplat, după decizia Curții Constituțională și majoritatea parlamentară a susținut această idee. Alegerile au avut loc, iar cetățenii și-au ales președintele. Deputatul afirmă că s-a știut din start care sunt competențele și împuternicirile președintelui, iar candidații, în special cei care au acces în turul doi, au spus că vor dizolva Parlamentul. Or, acest lucru, potrivit lui, este o minciună spusă cetățenilor, pentru că președintele nu are asemenea atribuții. Parlamentarul afirmă că actualul președinte a promis electoratului, ceea ce nu poate fi realizat dacă nu are o majoritatea parlamentară în spate. Deputatul l-a chemat la dialog pe șeful statului ca să vină cu propunerile lansate și, împreună cu majoritatea parlamentară și Guvernul, să purceadă la realizarea lor. Însă Igor Dodon s-a declarat din start în opoziție față de guvernare, spune Anatolie Zagorodnîi.
Maxim Lebedinschi, consilier prezidențial în domeniul juridic și relațiilor instituționale, reprezentant al președintelui în relațiile cu Parlamentul și Guvernul, a declarat că la întrevederea în format lărgit cu mass-media Igor Dodon a îndemnat Guvernul și Parlamentul să se unească în cadrul unei platforme pentru a soluționa problemele existente. Tot, atunci președintele a solicitat un respect reciproc interinstituțional, indiferent de simpatiile personale. Consilierul a menționat că un președinte ales de popor are o legitimitate mai mare decât Guvernul, pentru că are acea putere acordat de cetățean. Tot președintele este cel care urmează să atenționeze sau să blocheze anumite acțiuni, dacă ele nu sunt în interesul cetățeanului. Potrivit lui, președintele nu este o putere în stat, dar este um mediator între celelalte puteri.
Nicolae Eșanu, viceministrul justiției, care declarat că își expune opinia sa personală, a menționat că atribuțiile președintelui nu depind de legitimitatea acestuia sau de modul prin care a fost ales, fie că a fost votat de 100% din cetățeni, fie de majoritate. Potrivit lui, o altă problemă ține de mandatul președintelui, or Constituția prevede că președintele trebuie să fie apolitic și nu poate fi reprezentant al unui curent politic. Din momentul alegerii în funcție, acesta are un mandat conform legislației şi trebuie să respecte legislația în vigoare și nu trebuie să se situeze pe partea agendei a unui partid. Nicolae Eșanu a mai spus că deși există unele semne de întrebare, actualmente, nu putem vorbi despre o criză instituțională.
Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, a spus că dacă se respectă toate prevederile Constituției, blocaje nu ar trebuie să existe în relațiile dintre ramurile puterii. Potrivit ei, președintele se încadrează mai mult în zona puterii executive. Constituția prevede alegerea unei instituții sau a unei persoane care au acelaşi nivel de legitimitate. Respectiv, și în cazul Parlamentului, și în cazul președintelui, nu mai putem vorbi despre o legitimitate mai mare sau mai mică. În cazul președintelui, vocea este mai mare, însă aceasta nu înseamnă că legitimitatea legislativului este mai mică. Totodată, Parlamentul este ales din 100% din voturi, or în cazul președintelui e vorba despre 50+1 și aceste două instituții nu pot fi puse într-o oală.
Rodica Secrieru a mai spus că, urma deciziei Curții Constituţionale din 4 martie 2016, s-a schimbat doar modalitatea de alegere a preşedintelui, dar nu au apărut condiții noi în care se exercită acest mandat. Potrivit ei, când puterile sunt reprezentate de diferite partide, există o cultură politică, ce presupune că interesul societății se pune mai presus, iar chestiunile politice înguste se lasă la o parte. Puterile trebuie să se ghideze de Constituție, inclusiv președintele din moment ce depune jurământul.
Ion Dron, președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, a declarat că Președinția e folosită în interese de partid. Or, există o retorică în campania electorală și e alta când persoana intră în exerciţiul funcţiunii într-o instituție de stat. Potrivit lui, actualmente, problemă constă în faptul că preşedintele nu și-a racordat promisiunile electorale cu fișa de post. În opinia sa, Președinția e utilizată ca un instrument de partid, inclusiv când este vorba despre vizita la Moscova, care a fost una de partid, iar Guvernul are o bilă neagră că a aprobat componența delegației în varianta propusă de şeful statului. Ion Dron consideră că şi pe viitor vor exista dezbateri, dar ar fi cazul ca președintele, premierul și președintele Parlamentului să iasă împreună la public și să semneze un pact în calitate de o decizie matură. Or, deocamdată avem parte doar de prezentare de mușchi, consideră expertul.
Dezbaterile publice „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, sunt ediția a 69-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
