Reprezentanţi ai societăţii civile şi ai administraţiei locale din capitală resping ideea centralizării audiovizualului public local

Două organizaţii de media dezaprobă ideea privind transformarea audiovizualului public local în filiale ale companiei „Teleradio-Moldova” şi susţin că cel puţin posturile publice din capitală şi-au demonstrat eficienţa şi utilitatea publică. Şi Primarul general interimar pune la îndoială necesitatea centralizării audiovizualului public. Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Valeriu Saharneanu afirmă că Antena C şi Euro TV au demonstrat că pot face faţă rigorilor audiovizualului public local, iar pentru municipiul Chişinău, care este principalul formator al bugetului naţional, este suportabilă întreţinerea unor medii publice municipale. „Nu trebuie să ţintim asupra unei persoane sau unei grupări politice, dar să ne gândim la eficienţa publică a acestor posturi. Antena C şi Euro TV au demonstrat în aceşti ani că sunt surse de nepreţuit în mediul foarte înregimentat politic şi controlat al R. Moldova”, a declarat, Valeriu Saharneanu. Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice APEL, Alexandru Dorogan, susţine că soluţia propusă privind afilierea posturilor publice locale de radio şi TV la „Teleradio-Moldova” nu corespunde nici recomandărilor şi nici standardelor europene şi ceea ce este mai grav, neglijează interesul publicului. Cel puţin la Chişinău, există două posturi, „Antena C” şi „Euro TV”, care şi-au demonstrat utilitatea publică şi s-au afirmat ca posturi independente ce activează în serviciul publicului, a spus Dorogan. Prin aceste posturi chişinăuienii şi nu numai ei au putut înţelege că sunt o comunitate şi am impresia, a mai spus preşedintele APEL, că şi administraţia capitalei a înţeles că are nevoie de aceste posturi pentru a comunica cu cetăţenii şi a afla ce doresc ei, ceea ce este foarte important. Primarul general interimar al capitalei Vasile Ursu afirmă că ideea transformării Euro TV şi Antena C în filiale ale „Teleradio Moldova” poate fi o perspectivă, dar îndepărtată. Administraţia publică locală are nevoie de radio şi TV publice municipale şi nu ar fi corect ca audiovizualul public să fie centralizat, susţine Ursu. „Ar fi normal ca aceste mijloace de informare să nu facă politică, să expună ceea ce se întâmplă în municipalitate şi atunci va fi mai puţină duşmănie şi se vor strădui mai puţin de a le nimici, contopi sau de a le reorganiza”, a declarat pentru Antena C, Vasile Ursu. Proiectul Codului Audiovizualului a fost elaborat de deputaţi comunişti, creştin-democraţi şi democraţi şi aprobat în prima lectură la 6 aprilie curent. Reprezentanţii altor formaţiuni politice, precum şi experţi în domeniu, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile au calificat documentul, în cadrul multiplelor dezbateri la această temă, drept unul de coloratură politică, care va permite şi în continuare imixtiunea puterii în audiovizualul autohton. Joi, 27 iulie, Parlamentul urmează să discute proiectul Codului Audiovizualului în a doua lectură.