Contextul politic moldovenesc se regenerează treptat după șocurile puternice, provocate de criza politico-constituțională din luna iunie 2019. Odată cu normalizarea situației interne, sporește atenția față de relansarea agendei europene și respectiv a contactelor cu partenerii europeni. Echipa guvernamentală conturează caracterul exclusiv al vectorului european (MAEIE, 27 Iunie 2019), fără a vehicula altă predilecție pentru politica externă. Această determinare nu este deloc împărtășită de către Președintele Igor Dodon, care recunoaște deschis că folosește instituția președinției cu scopul propulsării unei „politici externe echilibrate” între Est și Vest (Presedinte.md, 12 iulie 2019). Abordarea utilitaristă manifestată de Președintele Dodon are la bază atât calcule electorale pentru scrutinele din 2019-2020, cât și un dialog foarte strâns cu exponenții puterii de la Moscova. Pe de o parte, asimetria geopolitică a coaliției de guvernare nu a produs discrepanțe în primele săptămâni de guvernare. Iar, pe de altă parte, consensul dintre Socialiști (35 mandate) și blocul ACUM (26 mandate) în politica externă se datorează faptului că integrarea europeană este cuplată cu atractivitatea asistenței financiare, dar și cu senzația robustă de prestigiu. Un lucru esențial care face ca atașamentul blocului ACUM față de UE să pară autentic constă în spectrul de valori râvnit pentru Moldova – statul de drept, pluralism mediatic, instituții cu adevărat democratice etc. Spre deosebire de partenerii lor, susținerea reformelor de către Socialiști arată dubios (justiție, anti-corupție etc.), deoarece are loc concomitent cu promovarea unor relații apropiate cu Rusia, unde adepții unor reforme similare sunt marginalizați.
Integrare europeană la Vest și la Est
Noua conducere moldovenească încearcă să valorifice schimbările produse în țară și în vecinătate. Pe intern, descompunerea regimului oligarhic a oferit un credit de încredere enorm în partidele care au preluat puterea - componentele blocului ACUM și Socialiștii. Prin urmare, Guvernul condus de Maia Sandu și controlat în multe aspecte de ACUM se bucură de o imagine pozitivă practic absolută. Datorită contrastului izbitor dintre noua guvernare și fostul regim oligarhic, toți partenerii externi majori și-au oferit imediat susținerea – de la UE și SUA până la Fondul Monetar Internațional (FMI). Imaginea integră a majorității executivului și dedicația necondiționată pentru reforme sunt acele trăsături ale Guvernului Sandu apreciate înalt la Bruxelles și în alte capitale occidentale.
Pe plan extern și mai exact în vecinătate vestică, rezistența publică față de tentativa de a slăbi politicile anti-corupție, alături de criza de putere în interiorul partidului de la guvernare (PSD), au permis consolidarea partidelor de opoziție, vechi și noi, în România. Anume în asemenea circumstanțe, PSD-ul și-a revizuit alianța cu Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc și a favorizat tranziția pașnică a puterii către coaliția ACUM-PSRM. Ca rezultat, Premierul Maia Sandu a efectuat prima vizită externă la București, care pe lângă o încărcătură simbolică profundă, mai aduce cu sine și o componentă practică vizibilă – căutarea de investiții publice și private pentru a reanima sectorul public și a diversifica economia moldovenească, dar și transfer de capacități instituționale către administrația publică locală (Gov.md, 2 Iulie 2019).
Pragmatismul părții moldovenești nu este accidental, ci rezultă din performanțele și dimensiunea economiei românești (PIB 2018 - 239,5 mld. USD), de peste 20 de ori mai mare decât cea moldovenească. În mod foarte practic, cu ajutorul programelor investiționale dezvoltate de România (Gov.md, 2 Iulie 2019), Moldova poate beneficia gratuit sau cu investiții minime nu doar de grădinițe și școli reparate, dar și de acces la infrastructură strategică – drumuri, magistrale de gaz. Printre acestea se numără „Autostrada Unirii”, cu un pod peste Prut în direcția orașului moldovenesc Ungheni, și proiectele de interconectare pe gaze naturale și electricitate aflate în derulare sau planificate (Expert-Grup, 14 Iunie 2019). Cu apariția acestei infrastructuri strategice va putea fi securizat sectorul energetic moldovenesc, dependent în prezent de gazul rusesc. Totodată, vor spori interacțiunile economice existente, conform cărora România deja absoarbe peste 50% din produsele industriale moldovenești exportate în UE (Expert-Grup, 4 Iulie 2019).
În vecinătatea estică, guvernarea de la Chișinău căută aliat pentru integrare europeană în Ucraina. După victoria lui Volodymir Zelensky la prezidențialele din aprilie 2019 au crescut așteptările față de ritmul și profunzimea reformelor în Ucraina, inclusiv pe dimensiunea stopării agresiunii militare rusești în Donbas. Cu toate acestea, Președintele Zelensky este suspectat de relații ascunse cu oligarhul Igor Kolomoisky și că apelează la ajutorul oligarhilor (Unian, 21 Iunie 2019), în loc să propună constrângeri legale pentru a minimiza influențele lor nocive (IPN, 1 Iulie 2019), cu excepția domeniului mediatic. Relația incertă a Președintelui Zelensky cu oligarhii autohtoni deocamdată nu o deranjează pe Premierul Sandu, deși în timpul vizitei la Kiev de săptămâna trecută aceasta a condamnat în repetate rânduri regimul oligarhic, legat de Vladimir Plahotniuc. Un factor atenuant care ar putea să-l absolve de atitudini reticente din partea Chișinăului este faptul că Zelensky l-a detronat pe Petr Poroșenko și a lansat inițiativa legislativă privind „lustrația” pentru a-l îndepărta de la actul guvernării pe ex-președinte și pe toți oficialii înalți ce au lucrat în perioada lui (Unian, 13 Iulie 2019). Astfel, un aliat fidel al oligarhului Vladimir Plahotniuc, Petr Poroșenko, poate fi scos din jocul politic.
Echipa Premierului Sandu înțelege că după apropiatele alegeri parlamentare din Ucraina, partidul lui Zelensky, „Slujitorul Poporului”, va deveni formațiunea fruntașă în legislativul ucrainean. De aceea, demersul Premierului la nivel executiv ar putea fi completat cu o dimensiune inter-parlamentară la fel de puternică. Domeniile pe care Chișinăul pune un accent special în dialogul cu Kievul ține de combaterea crimelor transfrontaliere, în particular pe segmentul transnistrean (Gov.md, 13 Iulie 2019), cooperarea economică și energetică și administrarea resurselor acvatice ale râului Nistru (Gov.md, 11 Iulie 2019). Atingerea unor rezultate în sectoarele indicate necesită o serie de precondiții: 1) voință politică și previzibilitate decizională; 2) stăpânirea intereselor grupărilor oligarhice ucrainene; 3) desființarea practicilor de corupție în instituții (serviciile vamale); 4) adecvarea politicilor protecționiste (export-import) și energetice (producerea de electricitate din resurse hidroenergetice în Ucraina). Așadar, unicul domeniu în care ar putea exista cele mai puține impedimente este reglementarea conflictului transnistrean pe care Premierul Sandu l-a omis din cuvântarea sa de la Kiev (Gov.md, 11 Iulie 2019). Decriminalizarea fluxurilor comerciale din și spre regiunea transnistreană poate fi făcută însă cu ajutorul Misiunii EUBAM, pe care șefa executivului de la Chișinău propune să fie extinsă în mod repetat, după 30 noiembrie 2020.
Sprijinul pro-reformă de la Bruxelles și vigilența necesară a societății civile
Fără nicio surpriză, dialogul politic la nivel înalt cu Bruxelles-ul a fost reluat rapid de către Premierul Sandu. Credibilitatea noii guvernări a scos orice barieră veche din cale. Componența guvernului, alcătuit din profesioniști din diasporă și societatea civilă, și pentru prima dată dominat de femei, a avut un efect pozitiv ajutător (Tribuna, 6 Iulie 2019).
Deși UE niciodată nu a exclus că va coopera cu o guvernare, dacă ar include Democrații, înființarea coaliției dintre ACUM și Socialiști a reprezentat o ușurare pentru europeni, din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, instituțiile europene pot reface și aprofunda mai repede și mai ușor dialogul la nivel politic și tehnic fără Democrați, decât cu ei aflați la guvernare. Experiența UE cu acest partid a fost probabil cea mai dificilă în regiune și s-a soldat inclusiv cu atacuri la imaginea instituțiilor europene (IPN, 9 Iulie 2018). De asemenea, guvernul Maiei Sandu este practic în totalitate format din pro-europeni testați, ceea ce elimină eventuale neînțelegeri de ordin ideologic, pe care le-ar fi putut întâmpina dacă Socialiștii ocupau și alte ministere decât cel al Apărării. Pe de altă parte, UE realizează că Maia Sandu pledează pentru transparență și o conlucrare cu societatea civilă, anterior speriată, cu regularitate, de către regimul lui Vladimir Plahotniuc (IPN, 5 Noiembrie 2018). Pentru a miza pe o influență benefică a societății civile, partizanatul politic în favoarea noii guvernări urmează să fie desființat cât de curând posibil. Acest lucru poate constitui o măsură preventivă folositoare împotriva devierilor ce pot avea loc din varii motive, cum ar fi căutarea consensului cu Socialiștii pe subiecte sensibile. Totodată, o societate civilă vigilentă va deveni un filtru adițional de evaluare a reformele incluse în agenda europeană.
Principalul obiectiv în relația UE-Moldova ține de acordarea asistenței macro-financiare în valoare de 100 mln EURO, pentru care a fost îndeplinită o condiție tehnică – relansarea relației cu FMI și agrearea tranșei de 46,5 mln USD. Cu ceva timp înainte de anularea votării la alegerile locale din Chișinău din vara lui 2018 (IPN, 26 Iunie 2018), UE era la un pas de a acorda prima tranșă deja în toamna aceluiași an. Acest lucru era foarte probabil, deoarece conform evaluărilor europene, primele 10 condiții din totalul de 28 erau calificate mai degrabă pozitiv decât invers. În realitate, guvernarea (Prime, 30 Martie 2018) și societatea civilă (CPR, 6 Februarie 2019) aveau opinii contradictorii despre calitatea implementării. Având în vedere că actualul Parlament anulează legislația problematică (legea privind cetățenia contra investiții, votul mixt etc.), atât precondițiile politice cât și cele sectoriale încep să corespundă tot mai mult angajamentelor față de UE. În acest sens, acordarea asistenței macro-financiare este deja anunțată pentru toamna anului 2019.
În loc de concluzii...
Moldova trece pas cu pas peste handicapurile lăsate moștenire de către regimul oligarhic. Relațiile cu UE, la fel ca și cu alte țări occidentale, au revenit rapid la normalitate și pe alocuri au început deja să fie formulate noi promisiuni de sprijin a reformelor. Guvernul Maiei Sandu inspiră încrederea la Bruxelles, după o perioadă lungă de imprevizibilitate provocată de către guvernarea anterioară între 2017-2019.
Pragmatismul domină în relația cu UE și vecinii imediați ai Moldovei, cu care Premierul Sandu tinde să construiască parteneriate strategice, ale căror menire să fie susținerea mișcării în direcția europeană. România este cea mai sigură sursă de investiții și experiență de integrare europeană disponibilă pentru autoritățile moldovenești centrale și locale. Iar cu Ucraina, în viziunea guvernării de la Chișinău, pot fi sincronizate interesele în implementarea Acordurilor de Asociere.
Oricât de disciplinată ar fi guvernarea, sau transparentă și eficientă în inițierea și coordonarea reformelor, UE are nevoie de vigilență adițională de tip local. Acest rol, la fel ca și în trecut, trebuie să-l joace societatea civilă, care urmează să-și abandoneze simpatiile politice pentru a exercita presiune utilă asupra noii guvernări.
Dionis Cenușa
