Astăzi dimineața, doamna Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției, a prezentat, într-o conferință de presă, trei opțiuni de politici în contextul ședinței extraordinare anunțate de Secretariatul Parlamentului, ca rezultat a recomandării recentei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate. Din puținele informații publice disponibile, această ședință extraordinară a Parlamentului anunțată, își propune să examineze amendamente legislative care vizează, printre altele, ”instituirea unui cadru normativ unitar, bazat pe principii comune, aplicabile procesului de prevenire și combatere a criminalității organizate, precum și consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea și prevenirea criminalității organizate.”
Prima abordare propusă de Ministerul Justiției – două opțiuni complementare, fezabile fără reforme structurale
Aceste soluții pot fi implementate în cadrul instituțional existent de către Procuratura Generală (PG) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), fără a face intervenții legislative sau structurale majore, reducând riscul generării dezechilibrelor sistemice și anume:
1. Crearea unei secții specializate în cadrul PG, care să permită o mai bună prioritizare și monitorizare a dosarelor complexe de corupție politică și criminalitate organizată.
2. Operaționalizarea Secției speciale din PG pentru combaterea corupției și spălării banilor, prin completarea acesteia cu procurori detașați. Aceasta ar putea fi consolidată și prin crearea unor echipe comune de investigație pe dosarele complexe.
Această abordare este susținută de mai mulți juriști, experților naționali, lucru menționat inclusiv ieri în cadrul consultărilor organizate de Ministerul Justiției. Această abordare este una care reflectă și recomandările experților internaționali, inclusiv de specialiștii OECD, cu care apropo colaborăm la analiza funcțională a Procuraturii Generale – document ce urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii februarie 2025.
Măsurile propuse sunt realizabile pe termen scurt, contribuind direct la creșterea eficienței procurorilor în lupta împotriva crimei organizate și corupției. Ele nu necesită reforme structurale care ar implica timp, analize de impact și gestionarea riscurilor. În condițiile în care PG se află deja în proces de reorganizare, aceste soluții s-ar încadra organic în cadrul reformei demarate și poate fi aplicată rapid de PG și CSP, cu sprijinul Ministerului Justiției, dacă este cazul.
A doua abordare – reforma structurală care vizează procuraturile specializate
Aceasta presupune fuzionarea celor două procuraturi specializate actuale (PA și PCCOCS) – o măsură pripită, riscantă și nepregătită, care ar putea genera probleme sistemice mai mari decât cele pe care își propune să le rezolve.
În afară de câteva elemente anunțate, opinia publică și părțile interesate din sistemul procuraturii cunosc foarte puțin despre această inițiativă. În acest moment, nu există o fundamentare clară, o analiză de impact asupra capacităților instituționale și riscurilor, nici o viziune clară de implementare.
Modul în care se încearcă a fi promovată o astfel de abordare, cel puțin la moment eludează principiile transparenței procesului legislativ, dar și potențial intră în conflict cu rigorile legale privind elaborarea și promovarea politicilor publice, inclusiv reglementări ale Guvernului referitoare la procesul de creare a legislației.
Mai mult, această reformă amplă, apărută brusc și justificată doar prin referințe la modele din alte țări, nu poate fi preluată automat în contextul specific al Republicii Moldova.
În plus, această inițiativă nu se regăsește în niciun document strategic național, nici în Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru 2022-2025. Nu se regăsește nici în Proiectul Foii de Parcurs în domeniul statului de drept, pe care Guvernul trebuie să și-l asume în contextul negocierilor de aderare la UE, fiind direct relevant pentru Clusterul 1.
Câteva din consecințele pe termen scurt a promovării pripite a acestei reforme:
1. Aprofundarea crizei în sistemul procuraturii. Pe termen scurt, mai ales în an electoral, această inițiativă nu va rezolva problema principală – creșterea eficienței procuraturii în combaterea crimei organizate și a corupției.
Dimpotrivă, în următoarele luni, până la alegerile parlamentare, aceste schimbări neordonate riscă să reducă și mai mult eficiența Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS, care au deja mai multe dosare majore în examinare, inclusiv cele inițiate în contextul scrutinelor de anul trecut. Acest lucru ar putea afecta în lanț întreg sistemul, generând riscuri asupra eficienței investigațiilor în dosarele aflate în curs.
2. Risc pentru Adunarea Generală a Procurorilor din 11 februarie 2025 convocată recent de Consiliul Superior al Procurorilor - Această situație ar putea pune în pericol organizarea ordonată a Adunării Generale a Procurorilor, care are un rol esențial în alegerea membrilor CSP ce au trecut vetting-ul, dar și în aprobarea unor decizii critice pentru funcționarea procuraturii.
3. Impact negativ asupra calendarului negocierilor de aderare cu UE
Această inițiativă, maniera în care se încercă a fi promovată, netransparent, fără fundamentare și fără consultări, ar putea fi percepută ca un regres la Bruxelles. Anul trecut, Guvernul și Comisia Europeană, în urma unui efort colosal, au finalizat screening-ul bilateral pe Clusterul 1 în mai puțin de 5 luni. În prezent, Guvernul se află în etapa finală de consultare și aprobare a celor trei Foi de Parcurs (Statul de Drept, Instituții Democratice și Reforma Administrației Publice). Raportul Comisiei Europene pe Clusterul 1 este, deocamdată, favorabil Moldovei și urmează să fie examinat de statele membre.
Dacă această reformă structurală cu privire la procuraturile specializate va fi avansată în actuala manieră, există riscul ca:
- Comisia Europeană să revizuiască raportul și să amâne aprobarea acestuia
- Decizia politică de lansare a negocierilor pe Clusterul 1 să fie tergiversată
- Întârzie deschiderea primelor capitole de negociere, care erau așteptate până în vară.
4. Prioritatea reală: activitatea Comisiei de Vetting nr. 3 - Autoritățile și partenerii de dezvoltare ar trebui să se concentreze pe ajustarea activității Comisiei de Vetting nr. 3, a cărei activitate este susținută de INL. În contextul recent al suspendării asistenței SUA pentru următoarele trei luni, această perioadă este crucială pentru continuarea procesului de evaluare etică și financiară a procurorilor.
În loc de concluzie:
- Orice reformă structurală majoră necesită timp, pregătire și o analiză profundă a riscurilor.
- Pentru a identifica soluții durabile, orice politică publică și reformă structurală trebuie să definească în mod clar și prioritar problema sistemică, nu doar o situație individuală.
- Accelerarea acestui proces în an electoral riscă să creeze haos și instabilitate.
- Problemele punctuale trebuie abordate prin măsuri concrete, nu prin schimbări structurale ce pot destabiliza întreg sistemul.
În acest context, primele două opțiuni prezentate de Ministerul Justiției sunt mult mai viabile și eficiente, decât o reformă amplă nepregătită, care ar putea periclita atât stabilitatea sistemului procuraturii, cât și parcursul european al Republicii Moldova. Mai mult, prima abordare nu necesită intervenții legislative, se încadrează în cadrul inițiat de reorganizare a Procuraturii Generale, și mai importat este în mandatul legal al Procurorului General și Consiliului Superior al Procurilor.
Iulian Groza este Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. A fost viceministru de externe, șef al direcției integrării europene. A lucrat, de asemenea, la Bruxelles, în cadrul reprezentanței Republicii Moldova la UE. A făcut parte din echipa care a condus negocierile pentru semnarea Acordului de Asociere între Moldova și Uniunea Europeană, și a condus grupul de lucru în cadrul dialogului cu UE pentru liberalizarea regimului de vize.
