logo

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 25 iunie


https://www.ipn.md/index.php/ro/razboiul-din-vecinatate-cronica-ipn-de-ieri-pana-azi-7978_1090665.html

Rușii din Mariupol, uciși de „lumea rusă”

Vadim Boicenko, primarul orașului Mariupol, unde jumătate de locuitori sunt (au fost?) etnici ruși, a spus într-un interviu că invadatorii s-au pregătit opt ani de zile pentru a distruge rapid și sistematic infrastructura critică a orașului.

„În Mariupol, au fost 15 intrări separate de alimentare cu energie electrică. Trebuia să se știe dinainte unde erau amplasate intrările pentru a lucra rapid, sistematic cu artileria și aviația asupra lor. În același mod, au distrus încălzirea orașului, iar apoi au continuat să „lucreze” la alimentarea cu apă. Mai departe, au fost „tăiate” comunicațiile mobile. Și apoi au distrus toată alimentarea cu gaz. Apoi au trecut la distrugerea spitalelor. În fiecare spital, au „văzut” posturi de comandă, unde stătea „Azov”. Primul spital care a fost distrus a fost o maternitate și a fost tămbălău în mass-media, iar rușii s-au speriat, dar nu s-au oprit, au continuat să distrugă spitale...

...Am creat un coridor de evacuare din oraș, care a funcționat din 13 martie până aproape de jumătatea lui aprilie, pe unde au ieșit peste 100 de mii de cetățeni. În timpul evacuărilor, i-am tot întrebat pe rușii de la punctele de control de ce au procedat atât de crud cu Mariupolul. Am auzit două răspunsuri: „Ucraina și ucrainenii trebuie băgați în boale”. Iar al doilea: „Vrem să înțeleagă toată lumea că distrugerile de la Mariupol pot fi repetate în orice alt oraș din Ucraina”. Aceste cuvinte dezavuează cuvintele lui Putin, criminalul de război, că a venit să elibereze populația „rusofonă”. A venit pe pământul nostru să omoare ucraineni. Și-a dat seama că nu l-au întâmpinat aici cu flori, au opus rezistență. Și a început să distrugă localnicii...”

Severodonețkul cade, lupta continuă

Armata ucraineană a primit ordin de ieșire din orașul Severodonețk, a declarat șeful administrației regionale militare a regiunii Lugansk, Serhiy Gaidai. Armata ucraineană a părăsit zona industrială Severodoneţk în noaptea de 24 iunie, a declarat jurnalistul militar Iuri Butusov.

Cu o zi înainte, comandantul șef al armatei Valeri Zalujnîi a explicat că Forțele Armate ale Ucrainei au fost nevoite să recurgă la o apărare mobilă și să ocupe linii și poziții mai avantajoase.

Ieșirea din Severodonețk era așteptată demult.

Tot mai multe state sunt atrase în războiul hibrid

Căile Ferate Ruse au decis să limiteze livrările către Polonia prin Belarus după ce Lituania a interzis tranzitul mărfurilor sancționate în regiunea Kaliningrad. Potrivit TASS, nu este prevăzută oprirea tranzitului în totalitate. „A fost suspendată ambarcarea unor mărfuri spre Polonia prin Belarus”, se arată în mesaj.

Lituania, după interzicerea transportării cu trenul a mărfurilor puse sub sancțiuni, a interzis și transportului auto să tranziteze teritoriul săi. Andrei Klimov, șeful Comisiei Consiliului Federației pentru Protecția Suveranității Statului, a spus că UE trebuie să „corecteze” această situație, altfel Moscova va avea „mâna liberă” pentru a rezolva problema „prin orice mijloace”.

Moscova știa despre decizia UE privind blocarea tranzitului de mărfuri pentru regiunea Kaliningrad încă din martie, a declarat fostul ministru lituanian al apărării, Rasa Yuknevicienė. Însă Rusia a așteptat momentul pentru a lansa o campanie de dezinformare împotriva Lituaniei.

Londra va fi primul oraș pe care rușii îl vor bombarda în cazul unui alt război mondial, a declarat aliatul lui Putin, generalul și deputatul Andrei Gurulev. Potrivit acestuia, dacă blocada Kaliningradului rusesc va dezlega un război, capitala britanică va fi prima care va avea de suferit.

De la NATO se cere o prezență mai „vizibilă” în țările baltice pentru a contracara amenințarea reprezentată de Rusia prin Belarus, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda. Potrivit acestuia, Belarusul de astăzi poate fi numit „o provincie suplimentară” a Moscovei, unde „armata rusă poate face tot ce dorește: să amplaseze trupe, să desfășoare echipamente”.

Europa trece prin cel mai mare război de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar fără a avea o persoană care să vorbească în numele continentului. Următoarele șapte zile vor avea loc summit-ul UE de la Bruxelles, întâlnirea G7 în Germania și cel mai important summit NATO de la Madrid.

Lumea are nevoie de o solidaritate globală

Liderii G7 vor examina la summit-ul din 26-28 iunie din Bavaria ideea SUA de a aplica o plafonare la nivel mondial al prețului la petrolul, a declarat șeful Consiliului European, Charles Michel. În același timp, el a remarcat că pasul în cauză ar solicita o coaliție globală - mai largă decât UE și SUA. De asemenea, potrivit lui, Europa ar vrea să fie sigură că există o înțelegere complexă a tuturor efectelor secundare posibile pe care le poate genera o astfel de decizie.

Gazele rusești nu sunt „fâs”, ci ghilotină

Rusia a întrerupt complet sau parțial 12 țări UE de la aprovizionarea cu gaz, a declarat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Liderii UE au dispus Comisiei Europene să caute de urgentă surse de energie ieftine pentru a scăpa de capcana Rusiei.

„În situația când Rusia folosește gazul ca armă, Consiliul European solicită Comisiei Europene să continue eforturile de căutare a resurselor energetice la prețuri accesibile”, se arată într-un comunicat al Consiliului European. UE nu are nicio îndoială că Kremlinul a făcut din Gazprom principala armă în războiul energetic. Europenii nu mai cred în „motivele tehnice” de reducere a livrărilor și se pregătesc de sistarea completă a livrării gazelor din partea Federației Ruse.

Războiul, între consecințe apocaliptice și soluții diplomatice

Din cauza războiului din Ucraina, lipsa tot mai mare de alimente s-ar putea transforma într-o catastrofă globală în anul 2023, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres: „Nicio țară nu va fi imună la probleme sociale și consecințele economice ale unei asemenea catastrofe”.

Statele Unite sunt gata să sprijine orice posibile soluții diplomatice pentru războiul din Ucraina, a spus secretarul de stat american Antony Blinken. În același timp, el a subliniat că Washingtonul va continua să ofere asistență militară Ucrainei atât cât va fi necesar. Secretarul de stat al SUA a anunțat, de asemenea, dorința Occidentului de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei pentru a pune capăt cât mai curând posibil războiului din Ucraina.