logo

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 19 iulie


https://www.ipn.md/index.php/ro/razboiul-din-vecinatate-cronica-ipn-de-ieri-pana-azi-7978_1091149.html

Belarusul, pe calea Coreei de Nord

Ucraina va rupe relațiile diplomatice cu Belarus dacă forțele armate ale acestei țări vor trece granița Ucrainei. Despre aceasta a declarat pentru Forbes ministrul de externe Dmitri Kuleba.

Potrivit oficialului, nimeni nu pune la îndoială faptul că Belarus este complice la agresiunea Federației Ruse. „Am rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă imediat după atacul la scară largă. Vor fi rupte și cu Belarus, dacă forțele armate ale Republicii Belarus trec granița cu Ucraina”, a spus ministrul.

Anterior, Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Republica Populară Democrată Coreea, după ce această țară a recunoscut așa-zisa „independență” a teritoriilor ocupate temporar de Federația Rusă în regiunile Donețk și Lugansk.

Sfădiți cu toți vecinii de pe planeta Pământ

Sancțiunile împotriva Federației Ruse legate de invadarea Ucrainei au cauzat pierderi semnificative sectorului petrolier rus. Numai până la sfârșitul anului 2022, volumul veniturilor ratate se estimează la 79 de miliarde de dolari. Acest lucru este dovedit de calculele experților Institutului KSE, prezentate de Grupul Internațional Yermak-McFaul privind sancțiunile împotriva Rusiei.

Studiul arată că reducerile de preț la marca rusă de petrol Ural ajung la 30%, iar geografia livrărilor, din cauza reducerii achizițiilor de către statele occidentale, se deplasează spre est. În mai 2022, comparativ cu februarie 2022, Turcia a crescut importurile de petrol rusești cu 50%, China - cu 25%, India - cu 800%.

În același timp, în mai 2022, țările din Asia-membre OCDE, au renunțat aproape complet la petrolul rusesc, UE și-a redus achiziția cu 12%, iar SUA și Marea Britanie, împreună, au redus volumele de import cu 89% față de februarie 2022.

Potrivit calculelor Institutului KSE, în 2023 producția de petrol din Rusia va scădea la 7,27 milioane de bareli pe zi, adică cu 3,1 milioane bareli pe zi mai puțin decât în prezent sau cu 38% mai puțin față de cota actuală OPEC +.

De-ar ști omul ce-ar păți...

Președintele Volodymyr Zelenski a revocat-o din funcție pe procurorul general Irina Venediktova și pe șeful securității, Ivan Bakanov. Anterior, Politico relata că Zelenski vrea să-l demită pe Bakanov din cauza unor operațiuni nereușite și a pierderilor în Herson. Citând patru oficiali apropiați președintelui și a unui diplomat occidental care a consiliat Kievul pe subiecte de reformă, Politico punctează că actualul șef SBU nu a putut să facă față în mod corespunzător noilor provocări. De notat, Bakanov este prieten cu Zelenski încă din copilărie și a fost șeful ștaffului electoral, responsabil pentru interacțiunea cu Rada. În funcția de șef interimar al Serviciului Securității de Stat a fost numit Vasil Maliuk, în vârstă de 39 de ani, până în prezent prim-adjunct al șefului SBU și șeful Direcției principale de combatere a corupției și a crimei organizate din cadrul SBU.

Ucrainenii nu cred că armata rusă e cu gândul la africanii înfometați

Subiectul negocierilor privind deblocarea porturilor ucrainene din Marea Neagră este doar un fragment din noul plan al Rusiei pentru a pregăti un nou atac masiv pe toată lungimea frontului. Toate celelalte sunt doar pentru a distrage atenția. Despre aceasta vorbește analiza rezultatelor monitorizării efectuate de Institutul de Studii Strategice ale Mării Negre:

1. Sub pretextul exportului de cereale, Federația Rusă dorește un armistițiu pentru câteva luni pentru a-și consolida gruparea din Ucraina, a-i oferi odihnă și a înnoi rezervele.

2. „Armistițiul de cereale” este cerut de Federația Rusă pentru a avea timp să-și valorifice noile „active teritoriale” – adică, să anexeze teritoriile ocupate din regiunile Herson, Zaporojie, Harkiv și LDNR.

3. Federația Rusă mizează pe faptul că reticența Ucrainei față de un „armistițiu al cerealelor” va face posibilă acuzarea acesteia de provocarea foametei în țările din Asia și Africa. Deși Federația Rusă este cea care promovează șantajul prin foame”.

Ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir, s-a arătat sceptic față de posibilitatea unui acord între Ucraina și Rusia privind un coridor de cereale: „Dacă mai crezi încă ce spune Putin, ai putea la fel de bine să crezi în Moș Crăciun sau în Iepurașul de Paște. Aproximativ același nivel de seriozitate și credibilitate”.

Și Kissinger tânjea după o singură voce a UE

Cancelarul german Olaf Scholz pledează pentru abolirea dreptului de veto, care permite unui stat să blocheze decizia întregii UE. Războiul din Ucraina confirmă necesitatea de a pune capăt „blocării egoiste” de către state-membre aparte a deciziilor europene, a spus cancelarul: „Dar nu ne mai putem permite acest drept de veto național, de exemplu, în politica externă, dacă vrem să mai fim auziți într-o lume de concurență a marilor puteri.”

Mare cu cei mici, se dezumflă

Lansările masive de rachete rusești asupra Ucrainei pot fi oprite prin presiunea internațională, consideră Aleksey Arestovici, consilier al administrației președintelui. „Trebuie să scoatem Rusia din ONU, să dăm agresorului statutul de „stat-sponsor al terorismului”, (să fie impuse) mai multe sancțiuni, (oferite Ucrainei) mai multe arme”, a spus el.

Totodată, reprezentantul administrației prezidențiale a menționat că Forțele Armate ale Ucrainei vor răspunde acțiunilor invadatorilor cu sistemele americane de rachete cu lansare multiplă MLRS M270 sosite în Ucraina. „Au sosit M270-urile, o cantitate plăcută. Fiecare rachetă este programată separat – cu mare precizie. Statele Unite au alocat 1 miliard de ajutor Ucrainei - 500 de milioane vor merge pentru achiziționarea unor muniții importante, 100 de milioane pentru antrenarea piloților (de avioane) F-15 și F- 16. Zece F-16, adică aproximativ o sută de HIMARS. Polonia urmează să transfere 232 de tancuri", a conchis consilierul.