Poftele i-au trecut în acreală, iar bumerangul l-a plesnit în scăfârlie
La întâlnirea șefilor Alianței Nord-Atlantice din Madrid s-au adeverit toate temerile liderului rus Vladimir Putin, cu excepția uneia – aderarea Ucrainei la NATO.
Participanții la summitul, care s-a încheiat pe 30 iunie, au adoptat un nou concept strategic pentru securitatea alianței, în care au numit Rusia principala amenințare.
În același timp, Statele Unite au anunțat oficial extinderea contingentului militar american în Europa, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.
Războiul total al Kremlinului împotriva Ucrainei a adus Finlanda și Suedia, cândva neutre, în NATO.
Ucrainei i s-a promis mai multă asistență militară, inclusiv tranziția armatei și a capacităților de producție la fabricarea unor noi tipuri de arme.
După Insula Șerpilor, Rusia va părăsi și Crimeea „în semn de bunăvoință”
Ucrainenii au informat că ocupanții ruși au părăsit Insula Șerpilor. După o operațiune de succes a trupelor ucrainene, inamicul a evacuat în grabă rămășițele garnizoanei.
La rândul său, Federația Rusă a confirmat că și-a retras trupele de pe insulă, ceea ce a numit un „gest de bunăvoință”.
Retragerea Rusiei de pe teritoriul strategic al Insulei Șerpilor din Marea Neagră arată că Ucraina este de necucerit, a spus premierul britanic Boris Johnson: „Dacă doriți dovezi privind capacitatea incredibilă a ucrainenilor de a rezista, de a rezista și de a respinge pe ruși, uitați-vă la ce s-a întâmplat astăzi pe Insula Șerpilor, unde Rusia a trebuit din nou să cedeze”.
Controlul asupra Insulei Șerpilor permite dominația pe uscat și, într-o anumită măsură, a spațiului aerian din sudul Ucrainei. De asemenea, aceasta ar oferi Federației Ruse posibilitatea de a debarca un contingent tactic spre teritoriul Transnistriei necontrolate de autoritățile legale. „Cine controlează insula poate bloca în orice moment mișcarea navelor civile în toate direcțiile spre sudul Ucrainei...
Aceasta este importantă din punct de vedere strategic pentru a deschide rutele maritime comerciale, pentru a ne aduce arme și pentru a exclude eventualitatea oricăror acțiuni militare ale Rusiei pe teritoriul „RMN”, din care să poată ataca partea de vest a Ucrainei”, a spus Kirill Budanov, șeful Direcţiei Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării.
Kremlinul vrea ca Zelenski să ordone armatei să se predea
Ucraina poate pune capăt războiului la orice oră a zilei, a declarat secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov. „Partea ucraineană poate opri totul pe parcursul zilei curente: e nevoie de un ordin ca unitățile naționaliste să depună armele, de un ordin ca armata ucraineană să depună armele și să fie îndeplinite condițiile Federației Ruse. Totul se poate termina înainte de apusul soarelui. Restul ține deja de raționamentele șefului statului ucrainean", a spus el.
Așa a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului declarația președintelui Volodymyr Zelenski de a pune capăt războiului înainte de venirea iernii.
În ultimele zile Rusia și-a sporit loviturile cu rachete asupra Ucrainei. În total, de la începutul războiului, armata rusă a folosit aproape 2.800 de rachete de croazieră diferite și sute de mii de bombe aeriene și obuze de artilerie de rachete.
Ucraina rupe relațiile diplomatice cu Siria
Partea ucraineană demarează procedura de introducere a unui embargo comercial, precum și impunerea altor sancțiuni împotriva persoanelor juridice și persoanelor fizice siriene. Despre aceasta a relatat Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, care a condamnat decizia Republicii Arabe Siriene de a recunoaște așa-zisa „independență” a teritoriilor ocupate temporar din regiunile Donețk și Lugansk.
Relațiile diplomatice sunt întrerupte fără a atinge relațiile consulare, în conformitate cu articolul 2 din Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 1963. În plus, partea ucraineană începe procedura pentru impunerea unui embargo comercial, precum și impunerea altor sancțiuni împotriva persoanelor juridice și persoanelor fizice siriene.
Stokholmul ia exemplul Chișinăului privind extrădarea în Turcia?
Turcia a primit garanții din partea Suediei pentru extrădarea a 73 de membri PKK pe care Ankara îi consideră „teroriști”, a spus președintele turc Erdogan. Potrivit acestuia, Turcia va monitoriza îndeaproape implementarea prevederilor memorandumului cu Suedia și Finlanda și, în cazul încălcării acestora, va putea bloca aderarea țărilor scandinave la NATO.
Recep Tayyip Erdogan a numit acceptarea condițiilor Turciei privind drept o „victorie diplomatică”. Erdogan a mai spus că dacă aceste state nu îndeplinesc condițiile turcești, parlamentul turc nu va ratifica intrarea în Alianța Nord-Atlantică. El a cerut Suediei și Finlandei „să nu se supere” pe Turcia, dacă vor fi surprinse că nu se țin de cuvânt.
Grânele, obiect de efort diplomatic, logistic, uman – omenesc
Grecia și-a declarat disponibilitatea de a oferi navele pentru exportul de cereale ucrainene, a declarat Jens Stoltenberg la Madrid: „Turcia încearcă să medieze în acorduri. Grecia a declarat că este gata să furnizeze nave pentru a scoate cereale din Ucraina. Alți aliați sunt implicați în diferite eforturi diplomatice pentru a ajunge la un acord, care să permită navelor cu alimente să părăsească Marea Neagră. De asemenea, Lituania, România și alte țări depun eforturi pentru a utiliza capabilitățile terestre și a transporta alimente pe uscat folosind calea ferată”.
În seara zilei de 29 iunie, 15 vagoane de cereale ucrainene au deraiat în România, după ce au schimbat perechile de roți la Ungheni.
Oleksandr Kamîșin, șeful consiliului de administrație al JSC Ukrzaliznytsia, a anunțat că utilajele făceau parte dintr-un tren de 32 de vagoane care veneau, goale, după ce au descărcat cereale într-un port românesc. Potrivit informațiilor preliminare, motivul accidentului ține de instalațiile de cale ferată. Cu toate acestea, circumstanțele sunt încă investigate.
Becurile din Europa luminează ucrainește
Ucraina a reluat exporturile de energie electrică către UE începând cu 30 iunie, a informat premierul ucrainean Denis Shmîhal. Potrivit acestuia, exportul se face prin România, volumul inițial este de 100 MW. Totodată, există un potențial de livrări către Europa de până la 2,5 GW - conform acestui scenariu, statul va putea incasa peste 70 de miliarde de grivne pe an, a precizat premierul.
