logo

Raport la sfârşit de mandat: Vasile Botnari


https://www.ipn.md/index.php/ro/raport-la-sfarsit-de-mandat-vasile-botnari-7978_1017543.html

La sfârşit de mandat guvernamental, nu toţi miniştrii au prezentat un raport de activitate. Agenţia de Presă IPN le-a propus să relateze care au fost succesele, dar şi insuccesele în perioada cât au condus ministerele.
---


Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a fost numit în funcţie la 31 mai 2013 şi a comunicat că în perioada acestui scurt mandat de ministru au fost iniţiate proiecte absolut necesare ţării, care trebuie continuate şi amplificate. „Sunt realizări cu care ne putem mândri, dar şi restanţe pe care avem obligaţia să le înlăturăm”, a spus Vasile Botnari.

433 de milioane de lei pentru drumuri locale

Unul din cele mai importante proiecte ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din anul 2014 a fost lansarea programului de investiţii în drumurile locale. Din Fondul Rutier, în premieră, au fost alocaţi 433 de milioane de lei. S-a început cu aproape 800 de sate. Majoritatea primăriilor au valorificat sau finalizează valorificarea mijloacelor alocate pentru reparaţia drumurilor. Sunt drumuri din sate care asigură, în special, accesul către şcoli, grădiniţe şi centre medicale. Practic, jumătate din populaţia rurală a Republicii Moldova are de câştigat într-un fel sau altul din programul Ministerului Transporturilor de reabilitare a drumurilor locale.

Anul acesta a continuat şi programul de reabilitare a drumurilor naţionale. Dacă în 2013 au fost deschise şantiere pentru 300 de kilometri de drumuri, atunci în acest an a fost depăşită această cifră. „În acest moment, avem în lucru peste 400 de kilometri de drumuri naţionale. În proces de achiziţie sunt încă circa 125 km de drum”, a precizat ministrul.

Centura de ocolire a municipiului Chişinău

De asemenea, a început lucrul pentru construcţia centurii de ocolire a municipiului Chişinău, existenţa căreia a devenit o necesitate absolută şi ar soluţiona parţial problema supraaglomerării cu transport în capitală şi cea a ambuteiajelor. Investiţia totală pentru şoseaua de ocolire se estimează la aproape 200 de milioane de euro, dintre care, spune ministrul, avem disponibilă finanţare cumulativă oferită de partenerii europeni în valoare de 52 de milioane de euro.

„Pentru ca cetăţenii să poată beneficia de această şosea de ocolire, am decis să ne mişcăm în două direcţii concomitent. O direcţia în care lucrăm este finalizarea aspectelor ce ţin de proiectare a drumului pe porţiunile inexistente. În acelaşi timp, pe partea de est a şoselei, am lansat pregătirile pentru a reabilita traseele deja existente, cu extinderea acestora până la 4 benzi, pe care să le aducem la standarde de drum european. Lucrările de reconstrucţie a drumului vor începe în primăvara anului 2015, astfel ca în 2016 să fie daţi în exploatare primii 33 de kilometri de drum de ocolire a capitalei”, a comunicat Vasile Botnari.

În acest scop, pe 25 septembrie 2014, Administraţia de Stat a Drumurilor a anunţat licitaţia pentru selectarea companiei care va reabilita primul segment de drum, circa 7 km, valoarea contractului fiind de 9,4 milioane de euro, bani oferiţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Urmează să fie anunţate licitaţiile pentru alte două porţiuni ale centurii.

Program de renovare a gărilor şi staţiilor auto

În domeniul rutier, în 2014 a fost lansat un program de renovare a gărilor şi staţiilor auto din ţară. La Gara Auto Nord din Chişinău, de exemplu, a fost dublată suprafaţa operaţională şi a fost construit un peron nou, astfel ca să fie majorată capacitatea de deservire a rutelor. În cadrul celei de-a doua etape, care va fi realizată în 2015, va fi construit un bloc nou pentru deservirea pasagerilor. Ministrul a menţionat că se intenţionează modernizarea tuturor gărilor auto din ţară, nu doar din Chişinău.

Anul acesta a fost dată în exploatare staţia auto renovată din Străşeni. Sunt finalizate lucrările de reconstrucţie şi modernizare a staţiilor auto din Călăraşi şi Floreşti. Iar la Ungheni a început construcţia unei gări auto noi, din temelie, care va fi dată în exploatare în timpul apropiat. „Nu ne vom opri aici. De la anul, vom continua renovarea edificiilor gărilor auto din ţară, care au ajuns în stare deplorabilă”, a declarat Vasile Botnari.

Transportul aerian şi naval

Şi transportul aerian în Moldova începe să fie mai atractiv pentru cetăţeni. S-au creat premisele necesare pentru intrarea pe piaţă a unor noi companii aeriene, care să aducă ieftiniri la preţul biletelor, inclusiv prin asigurarea garanţiei că vor avea condiţii pentru a opera zborurile.

„După 25 de ani de stagnare, în iulie 2013, a fost relansată navigaţia pe râul Prut până la Cahul. În iulie 2014, a fost deschisă navigaţia până la Cantemir. Concomitent, continuă lucrările de amenajare a albiei râului pentru a permite navigaţia până la Leova şi Ungheni. Din august 2014, am lansat exportul de cereale pe cale navală pe Prut. În acest scop, a fost instalat un utilaj specializat pentru efectuată operaţiunii de încărcare cu cereale a barjelor. În doar o lună pe această cale au fost exportate 20 de mii de tone de cereale. Lansarea exportului pe cale navală este o alternativă mult mai ieftină pentru agricultori, care în anii precedenţi se confruntau cu un deficit de vagoane marfare. În acelaşi timp, transportul pe cale navală este de 7 ori mai ieftin decât cel auto”, a menţionat oficialul. De asemenea, a continuat modernizarea Portului Liber Giurgiuleşti şi creşterea capacităţii lui operaţionale. În primele 6 luni din 2014, volumul mărfurilor care au trecut prin port a fost de 306 mii de tone, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vasile Botnari a mai spus că avem din nou ambulanţe aeriene. După mai bine de 20 de ani, s-a reuşit să se repună în funcţiune serviciul de aviaţie sanitară în Moldova. „A fost o ambiţie personală pe care am transpus-o în realitate. Zeci de pacienţi aflaţi în stare gravă au beneficiat deja de aceste servicii, iar pe viitor planificăm achiziţia a unor elicoptere noi, moderne, astfel ca să extindem acest serviciu”, a spus ministrul.

Reformă internă la CFM

La Calea Ferată din Moldova a fost iniţiată o amplă reformă internă, care are ca scop modernizarea întreprinderii. Este o întreprindere strategică, care trebuie să activeze pe un principiu nou – cel al eficienţei, subliniază Vasile Botnari. Au fost stabilite sarcini concrete, cu termene de realizare monitorizate strict. Pentru atragerea investiţiilor se apelează atât la donatori străini, cât şi la sursele proprii ale CFM. Recent, BERD a aprobat acordarea a 52 de milioane de euro pentru modernizarea locomotivelor şi liniilor de cale ferată. Autorităţie aşteaptă şi decizia BEI pentru un împrumut similar. „Este bine să avem tehnică nouă, dar dacă există posibilitatea să modernizăm tehnica pe care o avem, atunci trebuie să profităm de această ocazie. Deja practic suntem gata cu prototipul vagonului modernizat la Chişinău, în baza căruia vom organiza renovarea vagoanelor”, a relatat Vasile Botnari.

Restanţele ministerului

„Cu toate progresele practic din toate ramurile de transport, ne dăm seama că mai sunt multe lucruri de făcut”, a spus Vasile Botnari. Pe motiv că reţeaua de drumuri, în special locale, a fost neglijată timp de zeci de ani, aceasta a ajuns într-o stare de degradare avansată, necesitând investiţii enorme, dar şi un volum de lucrări foarte mare. La fel de gravă a ajuns şi situaţia în ramura feroviară, unde într-un singur an este imposibil să aduci schimbarea care să fie simţită de către toţi. „Este important să înţelegem că fiecare leu investit în drumurile Moldovei, în căile ferate şi în celelalte căi de transport se va întoarce întreit prin dezvoltarea economică generată a ţării”, a subliniat oficialul.

Vasile Botnari recunoaşte că nu a reuşit să lanseze toate şantierele de reabilitare a drumurilor pe care şi le-a propus, din cauza procedurilor anevoioase. În acelaşi timp, şi unele companii de construcţii înregistrează restanţe la executarea contractelor atribuite. „Ne-am propus să aducem schimbarea calitativă şi în domeniul transportului public interurban, care necesită o reorganizare, dar şi o abordare absolut nouă, bazată pe principiul de siguranţă şi calitate”, a comunicat oficialul.

Vasile Botnari consideră că, indiferent cine va prelua conducerea acestui minister, este extrem de important ca investiţiile în infrastructura de transport să continue în ritm accelerat. Un accent deosebit trebuie pus pe atragerea noilor investiţii, cât şi pe valorificarea eficientă a fondurilor disponibile în sectoarele prioritare.

Mariana Galben, IPN