Pe măsură ce Europa se pregătește pentru al doilea summit al Comunității Politice Europene, programat pentru 1 iunie în Chișinău, dezbaterile referitoare la scopul CPE și necesitatea unei noi platforme de dialog politic au generat o mulțime de ipoteze și scenarii. Deși conceptul în sine nu este nou, de data aceasta el are șanse de reușită: circumstanțele diferă, mizele sunt semnificativ mai mari, iar succesul sau eșecul se află în responsabilitatea directă a participanților.
Alegerea Chișinăului drept locație pentru al doilea summit al CPE poartă un profund simbolism. Pentru prima dată, toți aliații europeni se vor aduna în afara UE, în Republica Moldova - o țară candidată situată la granița cu Ucraina răvășită de război. Mai mult, Moldova găzduiește în același timp și exerciții militare comune cu participarea militarilor din Franța, Marea Britanie, Statele Unite și România, pentru a asigura securitatea spațiului aerian în timpul summitului. Această demonstrație de unitate europeană deja le-a provocat iritare oficialilor ruși, dar pentru a consolida viabilitatea pe termen lung a CPE, rezultatele tangibile trebuie să nu se lase așteptate.
În primul rând, platforma CPE aduce împreună reprezentanți ai țărilor membre și non-membre ale UE, care au diverse statute: state aspirante, foste state membre și chiar non-membre. Deși scepticii pot percepe aceasta ca o substituție pentru integrarea europeană, capacitatea CPE de a aduna laolaltă o astfel de adunare eclectică de state reprezintă în sine o realizare, oferind o oportunitate pentru dialog constructiv.
Adevărata valoare a CPE constă în formatul său nestructurat, care promovează interacțiuni multidimensionale între actorii din UE și cei din afara UE, pe întreg continentul european - interacțiuni care mai rar au loc în alt context. CPE acționează ca o foaie albă, permițând acestor actori să se unească fără povara de a se supune sau angaja într-o altă entitate supranațională, respectând în același timp și voința electoratului lor. Astfel, se cuvine să se pună accentul pe importanța contactelor bilaterale din afara ședințelor plenare, deoarece platforma CPE oferă participanților ocazia de a pune bazele inițiativelor care pot fi finalizate și lansate pe platforme mai formale. Un exemplu elocvent în acest sens sunt discuțiile dintre Armenia și Azerbaidjan în timpul summitului inaugural al CPE de la Praga.
Tensiunile interne ale Uniunii Europene și oboseala acesteia au fost eclipsate de conflictul din Ucraina și realizarea vulnerabilităților la care țările europene s-au expus prin ani de cooperare cu Rusia. Stimulul de a ajuta Ucraina în rezistența împotriva invaziei ruse va menține, cel puțin pentru moment, continuitatea Comunității Politice Europene. Construind pe acest impuls, CPE trebuie să evolueze într-un laborator pentru generarea de noi inițiative integrative care să consolideze legăturile dintre statele participante.
Continuând discuțiile de la Praga, mai multe probleme urgente cer atenție imediată la 1 iunie în Chișinău. Printre cele mai importante se numără securitatea continentală, reducerea dependenței de sursele de energie rusești și promovarea dezvoltării economice.
Securitatea continentului european se bazează în prezent pe Ucraina, dar Ucraina are nevoie de sprijin mai mare pentru a se apăra și a obține pacea. Pentru Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de conflictul din apropiere, sprijinul european este de asemenea de o importanță vitală. Investițiile în securitatea și dezvoltarea economică a Moldovei nu vor fi doar avantajoase pentru regiune, ci vor întări și rezistența sa în fața presiunilor provenite de la Rusia și proxy-urile sale locale.
A doua problemă critică de abordat în timpul summitului se referă la investițiile în producția de energie alternativă pe întregul continent. Această inițiativă nu va consolida doar reziliența energetică a națiunilor europene, dar va atenua și efectele adverse ale schimbărilor climatice în regiune.
Aceste acțiuni ar trebui să depășească sfera diplomației și să cuprindă inițiative concrete care abordează problemele presante din prezent. De la consolidarea securității și dezvoltării economice în Moldova până la investiții în producția de energie alternativă pe întreg continentul, CPE are potențialul de a rescrie traiectoria viitorului Europei. Prin valorificarea acestei oportunități și punerea în aplicare a măsurilor transformative, țările participante pot asigura un peisaj european mai prosper, mai sigur și mai durabil.
Petru Culeac, Director Executiv al Fundației Soros Moldova
Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului.
